Am o sensibilitate speciala pentru lumea asiatica. Nu stiu prea multe concret despre istoria lor din pacate (dar sper ca doar momentan), m-am apropiat de China si Japonia doar prin beletristica. Cred cumva ca in modul meu de comportament sunt de-un autism asiatic, imi place misterul ce domneste lumile rasaritene, imi place demnitatea lor retinuta, am ajuns sa inteleg gratia asiaticelor si multe altele. Sunt constienta ca o cunoastere mediata de carti genereaza doar idealizari, cu toate astea fascinatia mea pentru Orientul Extrem ramane ferma.
Ceea ce am vazut de vineri incolo la stiri m-a intristat, insa mai mult decat atat, m-a inspaimantat de-a binelea. Ma uitam si nu-mi venea sa cred ca la JAPONEZI un cutremur, de ORICE intensitate, poate genera pierderea controlului la o centrala nucleara. Ma gandeam socata ca, daca la japonezi s-a intamplat asta, ei, cu masurile lor de prevere si cu precizia lor in toate, atunci noi sau orice alta natiune sa fi fost in locul lor n-am fi avut nici o sansa.
Am pendulat o vreme intre tristete si teama asta, pana cand am auzit ieri la stiri ceva ce m-a potolit lasandu-ma intr-o tristete lucida de data asta.
Centrala nucleara Fukushima este detinuta de o companie ce mai are inca patru centrale in Japonia. Care companie este una din cele mai mari producatoare de energie electrica din lume. Si mai ales care companie a primit in anii anteriori amenzi pentru falsificarea datelor privind reviziile tehnice ale centralelor nucleare detinute. Atunci fusesera demisi patru directori.
Lacomia si coruptia au spart pana si barierele codurilor onoarei, prea imbatranite.
Acum ma gandeam din nou cum comunicatele initiale de dupa prima explozie asigurau populatia ca a fost vorba de o explozie controlata. Cat de controlata sau de catre cine, asta s-a vazut din derularea ulterioara a dezastrului de la centrala.
Si ma mai gandeam din nou ca pana nu demult, in Japonia se practica seppuku in cazul in care cineva se simtea responsabil de un esec, chiar la scara mica.
Nu cred ca asta era solutia, nu asta vreau sa zic, vreau doar sa arat ca pana si una din cele mai conservatoare tari si-a abandonat conceptele desuete precum cinste si onoare.
Long live the money, fiindca macar astia supraviestuiesc pana si ciupercii atomice !
De cand japonezii au devenit romani
luni, 14 martie 2011
Publicat de
Mihaeladm
la
23:46
Trimiteți prin e-mail
Postați pe blog!Trimiteți pe XDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest
Etichete:
coruptie,
explozie nucleara,
harakiri,
japonia,
lumea in care traim
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
Mulți vor fi trași la socoteală dacă vor fi găsiți vinovați și câteva suppuku-uri își vor afla destinatarii, fii sigură. Acum, dacă generalizezi și spui că banii au mânjit onoarea japonezilor s-ar putea să exagerezi. Vom vedea în lunile următoare!
Imi place perspectiva asta a ta, optimista in toata saptamana asta de necrezut.
Insa pentru mine n-a fost prima oara cand am auzit despre practica la nivel inalt a coruptiei in Japonia. Intr-un din cartile lui, pare-mi-se in La Sud de Granita, la Vest de Soare, Murakami vorbea despre asta. Si el nu e un scriitor transfug, traieste in Japonia, deci vorbeste despre realitati trecute sub pres.
Dar fie cum zici tu Waven, si as fi multumita, sa generalizez eu in mod gratuit.
Eu am coleg de munca jaonez. Snt scandaluri de coruptie la ei pe banda rulanta. Banul stapaneste tot. Tabara sustine (cu bani americani) introducerea cuturilor de soia modificata genetic in Ro. Ce daca duce la moarte (cancer) ? Daca iese banu... Omenirea e predispusa la autodistrugere pt ca a rupt legatura cu lucrurile firesti, ancestrale si vrea mai mult, mai repede, mai confortabil.
da, am auzit pe la stiri cate ceva despre implicarea unor ong-uri si a opc-ului insusi pentru a promova interesele americane in Romania cu privire la organismele modificate genetic.
Nu ma mai surprinde, din pacate nu mai sunt atat de naiva incat sa cred in sloganuri frumos ambalate si gaunoase pe masura.
Am aflat si eu ca banul guverneaza lumea de azi, prin toate colturile ei.
Omenirea e predispusa la autodistrugere ... frumos formulat pentru o realitate atat de trista.
Trimiteți un comentariu