Masurarea nivelului de blazare - pandemia prezentului

miercuri, 4 ianuarie 2012

Majoritatea lucrurilor pe care le facem, multe dintre cele ce ne plac 'vorbesc' despre cum suntem în realitate.

Mă gândeam acum că-s unii de îşi doresc din ce în ce mai mult, mai mare, mai rapid, mai bogat etc
Tristeţea ironică a paradoxului este că toate astea îţi tocesc de fapt simţurile.
Cu cât o să ai o maşină mai rapidă, cu atât ai să uiţi plăcerea de a merge pur şi simplu.

Anul ăsta am petrecut Revelionul în aer liber, în centrul Ploieşti-ului. Pentru prima oară pentru mine aşa ceva.
Şi mi-am dat seama că-i simplu de cele mai multe ori să te bucuri.
Dacă mai ştii cum s-o faci !
Dacă n-ai pierdut de-a lungul timpului măsura numai cu perfecţiuni, superlative, eleganţe, opulenţe, extravaganţe, 'exoticării' !

Am avut parte de unul din cele mai frumoase Revelioane (în condiţiile în care eu am alergii la sărbători în general, de toate felurile).
Artificii frumoase, care mă ţineau un pic şi pe jar (deşi mi s-a explicat că temerea mea nu e justificată)
şi o Direcţia 5 ce mi-e dragă de ani de zile, cu liniile ei melodice sentimentale şi optimiste şi mai ales cu versurile potrivite pe vocea soliştilor, pe armonii şi pe sufletul meu naiv.

Cristi Enache, pe care îmi doream de mult să-l văd într-un concert, e chiar artistul pe care mi-l imaginam.
Îl asemăn eu cu Dave Gahan, cu dragul meu Dave, şi compliment mai mare la un solist eu nu ştiu să fac.
Cristi al Direcţiei 5 are vocea caldă la fel ca şi pe discuri, dar are dăruirea pe care o are şi Dave pe scenă, bucuria aceea de a cânta pe care n-o simţi la mulţi solişti.

Deci se poate, din puţine ingrediente să compui o bucurie pentru o seară :
în compania potrivită sunt de ajuns focurile de artificii şi o oră de cântare bună (sau mie atât mi-a fost de ajuns), în chiar centrul oraşului tău.

Oricum, a fost o bucurie să văd şi centrul oraşului atât de plin, niciodată nu am văzut atâta lume la noi - circulaţia a fost oprită şi practic oamenii reocupaseră firesc inclusiv şoseaua.
Vă pot lăsa şi două linkuri către două filmuleţe pe youtube (ce nu îmi aparţin), văd că Aditza nu a considerat pozele suficient de bune cât să posteze şi el câteva :
Direcţia 5
şi artificiile revelionului 2011-2012 Ploiesti.

2 comentarii:

waven spunea...

Au trecut 7-8 ani de ultima oară când am fost în centru de revelion dar bănuiesc că nebunia şi entuziasmul au rămas la fel. Lucurile simple de acest fel sunt, uneori, arhi-suficiente. Un an bun!

Andrei Terecoasa spunea...

Pană la urmă, să ști să trăiești un moment îl face special, nu amploarea:)

Trimiteți un comentariu