Scoala romaneasca, predecesoarea stirilor de la ora cinci

Voi vă mai amintiţi lecturile obligatorii din şcoală? Mai ţineţi minte ce analizaţi?
V-au plăcut? Nu v-au pus pe gânduri? Nici pentru copiii voştri nu v-au îngrijorat?

Mie mi s-a părut că programa de literatură română era făcută de sado-masochişti iresponsabili, dar snobi.
De impact combinaţia!

De curând însă am aflat că nici alţii nu-s mai breji decât românii. Francezii de pildă îşi au şi ei doza de opere dezadaptative, ba chiar pentru clasele mici.

Păi să vedem ce stimula în elev programa română :
- tragismul sentimental, cu ruperi de inimi : Gândăcelul la grădiniţă, Puiul în clasa a V-a
- spaima cu omorurile : Moara cu noroc
- pasivitatea imbeciloidă dar transcendentală şi boemă : Mioriţa  (aici mă recunosc)
- morbiditatea de spital românesc din 2013 : Concert din muzică de Bach (n-ar fi trebuit s-o citesc)
- grotescul de cimitir : Baltagul (nici pe-asta).

La dracu, noi am fost educaţi cu ştirile de la ora 5, dar în variantă literară!
Aveam de toate acolo : omoruri, boli.
Doar la capitolul sexualitate programa era în urmă faţă de ştiri. Nimic pornografic.
Probabil că lipsa asta a fost remediată între timp, ar fi păcat ca să nu ne pregătim copiii în spiritul tuturor valorilor autenti...ficate de media.

ps. ca să nu credeţi că scriu din postura vreunei amatoare de dulcegării vă spun că scriitorul meu român preferat a fost şi rămâne Rebreanu. Dar programa şcolară cred că trebuie totuşi regândită.