Filosofia spamului si organele din dotare

joi, 31 mai 2012

Primesc şi eu, firesc, spam zilnic în inbox. Problema e că nu le pricep.

Adică primesc numai oferte de mărire ale unor organe pe care, ca femeie ce sunt, nu le am.

Eu nu am solicitat să-mi măresc nimic.
Dar dacă tot mi se trimite ceva,
atunci de ce nu primesc oferte de mărire a creierului sau a sânilor? , baremi organele astea le posed cât de cât.

Să prefere oare spam-erii dezvoltarea personală spre explorarea de noi orizonturi
şi să nu creadă în potenţarea calităţilor deja existente ?

Asumarea ... iresponsabilitatii politice

miercuri, 30 mai 2012

In Ploieşti e un politician cu care toată lumea a fost la grădiniţă. Nu mă credeţi? Dovada foto mai jos.

E unul din afişele electorale expuse prin oraş - sper să remarcaţi lipsa oricărei sigle.
Bun, avem numele omului şi funcţia la care ţinteşte, dar nu apare menţiunea candidat independent , asta în condiţiile în care nu apare nici vreo denumire de partid. Şi asta pe mai multe afişe.

Aşa încât mă gândesc că sigur domnul ăsta e ştiut de tot Ploieşti-ul de n-a mai avut nevoie de nici o recomandare.
Din păcate eu n-am fost la grădiniţă când am fost mică, deci nu mi-a fost coleg, deci nu-l cunosc, din nou deci : nu ştiu nimic despre el.

No, cum să ai nene bani de ditamai panoul electoral -mi-am zis- şi să-ţi scrii doar numele şi ciolanul poftit? Ce-ar trebui să mă determine să te votez?

Misterul s-a lămurit mai târziu.
Omul nu e candidat independent, ci e candidat din partea PDL-ului.
Nasol nene ! Dacă nici nu mai ai curajul să-ţi afişezi firesc sigla partidului pe care îl reprezinţi ...
asta spune multe despre ce părere au înşişi pdl-iştii despre munca lor din ultimii 4 ani pentru cetăţeni.




Supravegherea la bac sau tupeul de stanga

marți, 29 mai 2012

Ponta, politicianul de stânga cea care înfiera ticăloşia, aroganţa, tupeul dreptei.
Şi-o declaraţie de-a lui Ponta : vor fi montate camere de luat vederi în toate liceele anul ăsta la bac pentru că dânsul nu suportă trişorii.

Să ne înţelegem : şi mie mi se pare logic să existe camere de supraveghere fie în orişice liceu, fie în nici unul. Fiindcă altminteri n-are nici relevanţă, nu e nici corect.

Dar partea a doua a afirmaţiei? Domnul Ponta nu suportă trişorii ??
Ori are un simţ al umorului prea dezvoltat, ori are un bun-simţ lipsă.

Păi e suficient să-şi scuture domnul Ponta guvernul cu onoare condus şi-o să-i cadă de-acolo atâţia trişori, plagiatori, incompetenţi, impostori de n-o să mai aibă timp de elevii ce copiază la bac !

Încă mai am resurse să-mi fie scârbă de demagogia duplicitară a ăstora !

Ce faci tu in 16 secunde?

luni, 28 mai 2012

Da, serios. Cu ce performanţă deosebită te poţi tu lăuda în 16 secunde?

Fiindcă în ciclism, în plictisitorul, rutinantul, banalul sport de învârtit spiţe, se câştigă un titlu cu 16 secunde.

Ştiu prea bine că sunt sporturi în care se câştigă un titlu cu mult mai puţin. În atletism (pe care îl ador) poţi ajunge campion pentru o sutime de secundă. În baschet (care e o plăcere vizuală deosebită) clujenii ajung campioni într-o secundă, cât aruncă disperat la întâmplare un trei puncte de la o jumătate de teren.

Ştiu toate astea. Dar la ele confruntările durează câteva minute, maxim o oră.

Pe când în ciclism câştigi, pentru nişte amărâte glorioase de 16 secunde, o confruntare ce s-a desfăşurat timp de trei săptămâni.

Un sport cu final barbar de brusc!

Un pahar deci în cinstea cicliştilor, a picioarelor şi a caracterelor lor stoice !

Barbatii dintotdeauna sau vorbele ca lasou

duminică, 27 mai 2012

Hai că am mai bifat un film săptămâna asta - 'Madame Bovary'. Da, ştiu, ruşine mie că n-am citit până la vârsta asta cartea, dar orice ruşine are şi-o limită.

Şi văzând filmul am avut revelaţia stereotipului pe care îl tot invocăm : cum că femeile sunt parşive, mincinoase, că-s false şi se folosesc de trucurile lor pentru a ademeni bieţii bărbaţi şi pentru a-i juca după pofta inimii şi cumpărăturilor lor.

Dar ce facem cu bărbaţii seducători? E-adevărat, o specie din ce în ce mai rară, fiindcă îţi trebuie multă inteligenţă, răbdare şi rafinament pentru a seduce o femeie în felul ăsta.
Iar cum azi trăim în epoca vitezei, femeile sunt seduse prin imagine : a iphone-ului, a maşinii, a butonilor de la cămaşă şi altele în funcţie de vârstă şi scara socială.

Numai că odinioară, când graba nu era atât de 'grăbită' şi când bărbaţii aveau chef să-şi exerseze abilităţile de adevărat seducător recurgeau la altă armă : vorba.

Aşa că poate femeile sunt nişte 'tocătoare' de nervi după căsătorie cu vorbele lor infinite,
dar să nu uităm nici contribuţia bărbatului la necazul ăsta abătut asupra lor.

Câte femei nu-s victimele naive ale ipocriziei masculine şi câte nu se lasă ademenite de vorbele bărbaţilor, de complimentele sau promisiunile lor?
Şi câţi bărbaţi nu induc iluzii -false din bun început- unei femei doar pentru a petrece cu ea, ea văzută doar ca amuzament sexual şi nimic mai mult?

Aşa că o să mă strădui să nu mai gândesc în termeni de femeia-sirenă ademenitoare şi bărbatul-marinar sedus.
Există la fel de bine femei credule pe cât există şi bărbaţi naivi. Bărbatul poate fi la fel de viclean şi de mincinos precum femeia pentru un scop la fel de egoist.

Totul e acum fiecare în ce rol preferă să intre.
Eu personal prefer bărbatul care seduce în locul bărbatului prostibil (da, nu cred să existe cuvântul, dar există noţiunea).

Sau cum ar veni îl prefer pe Rodolphe Boulanger lui Charles Bovary. Rodolphe cel cu strategia de cucerire verbală şi cu pamblicile declamatorii gen 'le devoir est de chérir ce qui est beau'.

Cumparaturi online sau de cate ori merge prostia la apa

sâmbătă, 26 mai 2012

Am şi eu un site de îmbrăcăminte la care tot revin. Nu mi-am cumpărat niciodată de la ei nimic, fiindcă eu una sunt încă adepta conceptului 'a proba' înainte de a cumpăra.
Dar au lucruri frumoase şi îmi place să-mi imaginez cum mi-ar sta mie cu vreo rochiţă de-acolo.

Însă comentariile de pe acest site sunt fabuloase.
Majoritatea cumpărătoarelor nemulţumite au cam acelaşi text revoltat :
'cea mai proasta alegere. de fapt eu am mai cumparat de la bon prix (si majoritatea lucrurilor m-au dezamagit ), dar asta a fost cireasa de pe tort... '

Apăi dacă ai cumpărat o dată dintr-un loc şi-ai constatat că descrierea nu a coincis cu produsul, ce scuză ai avut apoi să repeţi experienţa cu site-ul respectiv?

Reacţia mea e mereu undeva între amuzament şi mirare în faţa paradoxalului gândirii feminine. Relaxarea e asigurată, oricum.

Deşi ar mai fi o variantă : având în vedere mania femeilor 's-o pişte puricii pe aia care-şi mai ia bluză ca a mea !' e posibil ca tocmai cele mai criticate produse de pe site să fie să fie şi cele mai reuşite.

Să fie deci strategic-parşive sau naiv-prostuţe cumpărătoarele cu pricina?
Ah, eternul feminin atât de misterios ...

Final de Giro, re-inceput de memorie

Am avut şi eu atâta timp liber ieri încât m-am putut uita la o întreagă etapă în Il Giro.
Captivantă etapa, dar şi mai captivantă cifra ei : deja etapa numărul 19 !!

Eu eram convinsă că suntem abia în a doua săptămână de cursă şi deci mai am timp să prind şi eu munţii pe care îi ştiam că vor veni în ultimele etape.

Când colo, munţii-s trecuţi, Giro pe final şi confuzia mea pe val.

Asta reflectă cât de captivată sunt, cât de puţin timp liber am şi cât de obosită am ajuns, de anul ăsta nu numai că n-am apucat să văd mai nimic din marele tur ciclist al Italiei, dar n-am apucat nici să-mi dau seama că s-a desfăşurat.

Ar fi timpul să mă mai reintegrez şi eu în timpul prezent şi în realităţile plăcute din jur.

p.s.  Oricum nu-mi va câştiga Turul nici unul din cei doi favoriţi, aşa că poate pe undeva e mai bine că m-am trezit direct la final, să nu sufăr zi de zi alături de eşecurile lui Basso şi Scarponi.

Recomand celor open-minded

joi, 24 mai 2012

Pe când eram puştoaică TVR a difuzat Jesus Christ Superstar - o operă rock compusă de Andrew Lloyd Webber prin anii '70 despre povestea lui Isus.

La vremea respectivă filmul mi s-a părut a fi doar o porcărie blasfemiatoare, truc prin care, am crezut eu, Lloyd Webber ar fi urmărit doar să şocheze pentru ca, prin vâlva creată, să obţină succesul şi încasările implicite controversei :
Isus şi apostolii erau înfăţişaţi ca nişte hipioţi, muzica n-avea nimic religios iar imaginile erau pe alocuri chiar cenzurabile.

Anul ăsta, de Paşte, WylFM a difuzat în două emisiuni Jesus Christ Superstar, cu o grămădă de explicaţii şi detalii despre acest album.

După muzica albumului nu mă înnebunesc de plăcere nici astăzi, însă pe la 13 ani nici nu o putusem asculta. Dar am totuşi o scuză, fiindcă nu e tocmai genul de muzică 'uşor' digerabilă.

În schimb, acum i-am ascultat versurile.
Iar albumul e o mică bijuterie prin ideile sale, prin felul în care nuanţează şi prin motivaţiile cu care 'încarnează' personajele, în special pe Iuda, după părerea mea.
Îl puteţi asculta pe youtube căutând fiecare cântecel în parte, dar sper să nimeriţi peste versiunile cu titrare ale versurilor, e păcat să nu înţelegeţi ce spune fiecare.

Ca muzică preferatul meu e cântecelul de mai jos, dar ca versuri îmi plac multe, dau de gândit şi diversifică perspectivele din care judecăm.

Şi-n plus, am învăţat în sfârşit că despre religie poţi vorbi într-o varietate de feluri, nu musai cu o smerenie ipocrită şi alăturându-i numai gânduri pioase şi numai imagini angelice, ci alăturând lumea în toate manifestările ei, hidoase şi scandaloase, ticăloase şi imorale.


Am dovada ca politica se inspira din circ

duminică, 20 mai 2012

Nu ştiu care-s obiceiurile voastre ruşinoase, dar eu recunosc : în zilele libere mă trezesc undeva pe la orele 14.

Astăzi însă cineva anume a insistat să mă trezească pe la 13.30.

'Votaţi Iulian Bădescu primar al Ploieşti-ului !'.
Asta a urlat megafonul din maşina de pe stradă.

M-a pus pe gânduri strategia asta a domnului Bădescu. De obicei numai târgurile de ţoale şi venirea circului în oraş se promovează cu megafonul pe străzi.

Dar, cum politica s-o fi trăgând ea din circ, dar e cu o treaptă deasupra lui, oamenii responsabili de campania electorală au sesizat hiba unei astfel de promovări şi au înlăturat-o. Maşinile care trec cu astfel de anunţuri le difuzează din mers şi în mod continuu, astfel încât omul nu prinde decât frânturi de cuvinte şi nu pricepe în fapt mesajul transmis.

Însă marii strategi au îmbunătăţit puterea de penetrare a mesajului : maşina stă pe loc, nu transmite nimic şi fix în mijlocul liniştii ăsteia îţi urlă o voce 'Votaţi X !'.
Aşa de bună le-a fost strategia încât chiar dormind le-am auzit mesajul. Ba chiar m-a şi trezit.

O singură problemă pentru strategi : dacă domnul viitor primar are de gând să-şi trezească alegătorii cu goarna să fie pregătit şi pentru înjurături ce n-au legătură cu politica.

N-am deloc noroc la balerini rusi, desi tot incerc

sâmbătă, 19 mai 2012

Recunosc : mie îmi plac balerinii. Ştiu ce se spune despre ei, dar mie îmi plac.
Balerinii şi cicliştii. Au corpuri sculpturale, mai mare dragul să-i priveşti.

Aşa că mi-am luat bilet pentru 'Lacul Lebedelor'.
Scump biletul, dar o dată vine Teatrul Balşoi în Ploieşti.
L-am luat din timp, nu cumva să-mi ocupe alta locul pe rândul doi din faţă.
Astă seară acolo trebuia să fiu.

De fapt, mai fusese acelaşi teatru şi anul trecut în Ploieşti, dar mie îmi fusese rău atunci, nu am putut merge. Nici nu ştiu dacă s-a mai ţinut.

Cert e că astă seară, când am şi eu bilet, ... da, tipic mie!
Aştepţi nene un balerin frumos, elegant, suplu, manierat, un Cavaler, ce să mai.
Şi când colo te alegi cu un 'anulat' fix înainte de acţiune.

Păi să nu te superi pe ruşi pentru aşa ceva?
Că doar n-o să mă supăr pe ploieştenii mei că umplu sălile la alde Horia Brenciu, dar n-ar merge la un Balet, ce snobismul lor?

Cea mai intesanto-haioasa leapsa

Pe bune că-i cea mai cea de până acum.
Îi Mulţumesc deci lui Vladimir de la care am primit-o, iar acum ... la distracţie.

1. Dacă ai putea să intri şi să trăieşti într-o carte, care ar fi aceasta ? Motivează alegerea făcută! (dar într-un film? dar într-un cântec?)
- carte : păi dacă ar fi să trăiesc într-o carte, prima care-mi vine în minte e Jane Eyre. Dar n-aş vrea să fiu un personaj, ci tocmai castelul lui Rochester din care în cele din urmă nu mai rămân decât ruinele. Dap, aş fi tare mândră să fiu un castel dintr-o aşa carte, cu nebune, cu incendii şi cu fete inocente de pension îndrăgostite de bărbaţi mojici.

- film : Stăpânul Inelelor, desigur. Ceva din primul episod vă rog, dacă se poate !

- cântec : ... primul care îmi vine în minte e Somewhere over the rainbow. Dar nu vreau să se înţeleagă greşit acolo sus - NU am chef acum să ajung îngeraş, prefer să mai aştept !

2. Dacă ai putea să-ţi alegi prenumele care ar fi acesta? Dar în cazul în care ai fi de gen opus
- cu prenumele e întrebare dureroasă, fiindcă mie chiar nu-mi place prenumele meu.
Dar nici nu pot mărturisi care mi-ar fi plăcut să fie prenumele meu, fiindcă îl folosesc pe post de parolă la contul de facebook.

Paradoxal însă : dacă aş fi fost băiat mi-ar fi plăcut să mă cheme ... Mihai.

3. În ce altă ţară ai vrea să trăieşti pentru un an şi de ce?

Franţa, clar ! Sau hai, dacă nu merit, măcar Belgia. Partea francofonă, rog să se noteze cu grijă aspectul ăsta.

4. Care e visul cel mai neobişnuit ce l-ai avut şi ţi-l aminteşti?
Am multe vise neobişnuite, ceea ce doresc tuturor.

5. Povesteşte o zi din viaţa ta imaginându-ţi că eşti un animal.
Păi chiar simt câteodată că sunt pisică. Mai ales când mă întind a lene şi când strănut.

6. Dacă ai putea trăi în pielea altcuiva pentru o perioadă limitată de timp, cine ar fi această persoană şi de ce ai ales-o?
Voi Glumiţi? Am destulă bătaie de cap trăind în pielea mea, ce să mai fac cu încă una?

7. Dacă te-ai trezi singur pe lume, care crezi că ţi-ar fi primele gânduri şi ce ai face prima dată?
Aici se vede diferenţa teribilă între gândirea unui bărbat, calculată şi urmărind un scop supraordonat şi gândirea mea. De pisică probabil.
Citiţi la Vladimir ca să pricepeţi de ce am făcut remarca discriminatorie !
Păi la mine, primul gând ar fi 'da, da, da, nu mai e nevoie să am vreo şefă',
urmat îndeaproape de revelaţia 'da, da, da, acum pot citi toate cărţile pe care mi le-am propus' (presupun că a rămâne singur pe lume nu înseamnă totuşi a rămâne fără cărţi, Wyl Fm, Depeche, pisici şi o persoană dragă.  Există o limită decentă a singurătăţii totuşi, să nu exagerăm !)


Şi fiindcă mie mi-a plăcut leapşa o arunc mai departe către câteva persoane, sper să le placă şi lor :
FetitaJunglei13, Nice, Aditza, 3ditorial. Dacă o mai pofteşte cineva doar să spună şi link-uim un nou articol.
Totuşi, 3ditorial fiind în campanie electorală acum va trebui să fie atent ce declară, nu cumva să fie folosite împotriva sa mărturisirile.

S'tem dati dracului' la modernizarile capitaliste

miercuri, 16 mai 2012

Trei tramvaie au intrat unul în celălalt în Pasajul Lujerului din Bucureşti, rezultând destui accidentaţi.
Şi-aşa am aflat cât ne-am modernizat, deşi nu se vede.

Carevasăzică RATB (regia de transport a Bucureşti-ului) nu a dotat tramvaiele cu staţii de transmisie, pentru cazurile de avarii intempestive.

Dar RATB a dotat unul din birourile sale cu o purtătoare de cuvânt.

p.s.  drăguţă tipa însă, nimic de zis ! Au arătat-o la teve câştigându-şi pâinea - adică vorbind despre accidentul care nu s-ar fi întâmplat dacă şi ceilalţi angajaţi RATB ar fi purtat cuvântul prompt, precum dumneai.

Acum dânsa poartă vorba pe la teve despre nişte daune plătibile accidentaţilor.
Dacă RATB a aflat de existenţa conceptului de purtător de cuvânt, să fi aflat oare şi de existenţa practicii de compensaţii băneşti ?

Ce trebuie sa stie cine vrea sa isi ia pisica

marți, 15 mai 2012

Pisică la bloc, desigur. Fiindcă la casă poţi să-ţi iei două cirezi de pisici, tot nu vei simţi cu adevărat ce e aia să ai pisică.

De Două lucruri trebuie să aibă cunoştinţă viitorul proprietar de stăpână-pisică !

Primul este că pisicile sunt animale sonore, cu un număr de octave rivalizând cu cel al lui Mariah Carey din vremurile ei bune.

Al doilea : pisica e animal nocturn; noaptea are poftă de plimbări şi chef de poveşti.

Asta înseamnă că, de îndată ce veţi închide lumina, motănelul somnoros din timpul zilei se va transforma în ghepard duduind pe gresie cu ambiţia de a-i detrona recordul lui Bolt pe distanţa de 1000 cm dormitor - sufragerie.
Şi că, tot la stingerea luminii, pisica îşi va exersa corzile vocale comunicând (ea ştie cu cine) intens, insistent, fără pauze şi fără buton de volum.

Aşa încât dacă nu puteţi dormi cu gălăgie ... ori vă mutaţi la casă, ori vă împăcaţi cu gândul că sunteţi incompatibil cu pisicile.

Se cauta student pentru postul de Ministru al Educatiei

luni, 14 mai 2012

Uimitor spiritul ludic al politicienilor români : în interval de două (2) săptămâni n-au reuşit să găsească decât doi (2) miniştri contestabili pentru Educaţie.

O fost mai întâi o cucoană atât de înţepată încât părea că are tot copacul, nu doar un băţ în părţile dorsale.
Din ură politică, desigur, au demascat-o : nici măcar nu-şi scrisese singură cv-ul, ceea ce pentru mine e una din minunile ştiinţei. Apăi cum Dumnezeu să ştie altcineva decât propria persoană să-ţi completeze cv-ul ?
Deci fascinantă cucoana asta, de-i ştia tot ministerul cv-ul ...

I-a urmat un domn căruia până acum i-au fost descoperite cinci (5) articole semnate dar, ghinion, identice pe porţiuni considerabile cu articole semnate mai înainte de alţii.
Care domn a arătat că ştie ce e onoarea şi ne-a promis că, la prima acuzaţie de plagiat, el demisionează.
Cred deci că ar trebui să-i spună cineva că deja a fost acuzat de asta.

La câţi miniştri au fost până acum suspectaţi de plagiat se pare că au epuizeze numărul profesorilor universitari înainte de a găsi unul onorabil.
Cred că în curând anunţul de ocupare a postului de ministru la Educaţie are să sune ceva de genul 'căutăm student integru, care n-a avut timp să se specializeze în copiat'.

Francofili sau cinefili, va recomand doua bijuterii

duminică, 13 mai 2012

Chiar mă bucur că am din nou un pc funcţional, a venit chiar la timp.
Mi-ar fi părut teribil de rău să nu văd aceste două filme :

Thérèse Raquin   al lui Marcel Carné 
şi La Bete Humaine   al lui Jean Renoir  (îmi cer scuze, nu găsesc e cu accent circumflex pe tastatură).

Ambele după romanele omonime ale lui Emile Zola, unul din scriitorii mei preferaţi.
Cu toată insistenţa lui Zola asupra psihologiei personajelor, nu prea îmi imaginam eu cum ar putea vreun film să redea elocvent latura asta a romanelor lui.

Şi totuşi ! Cele două filme de mai sus sunt foarte reuşite din punct de vedere al compoziţiei.
Însă, mai mult decât atât, filmele astea sunt bijuterii vizuale.
N-o să vedeţi femei mai frumoase, mai elegante şi mai graţioase decât în filmele clasice !
Şi nici personaje mai expresive decât în filmele alb-negru !

Filmele clasice ale cinematografiei nu şochează niciodată prin violenţa imaginii, chiar dacă în film se petrec omoruri. Totul e mediat cu ajutorul umbrelor, ştim mereu ce se întâmplă chiar fără să vedem faptul. Ba chiar tensiunea e mult mai mare în lipsa filmării acţiunii propriu-zise.

Din păcate nu vă pot lăsa nici un link către cele două filme, eu le-am văzut pe dvd-uri originale.
Dacă le găsiţi însă nu le ocoliţi !
Şi mai ales NU, NU, NU vizionaţi versiuni colorizate ale filmelor alb-negru ! : tocmai jocul ăsta de lumini şi umbre era mijlocul principal de transmitere a emoţiei într-o vreme în care regizorul nu avea ce computere să manevreze pentru efecte speciale.

Totu-i în filmele astea vechi. Iar dacă aveţi şi alte recomandări din aceeaşi zonă spuneţi-mi !

Contra Let's Do It ! Rezultatele campaniei

sâmbătă, 12 mai 2012

Astăzi s-a desfăşurat ediţia 2012 a campaniei România, let's do it !

Pe cât de mult îmi doresc să particip la o campanie de împădurire, de încrângurire, fie şi de aliniere plantată de copaci, copăcei, arbuşti, tufişuri, pe atât nu suport ideea din spatele lui Let's Do It !

Dacă e să gândim simplu şi sincer avem următorul rezumat al situaţiei : cei ce merg să ecologizeze locurile nu sunt cei care le murdăresc, iar cei care le murdăresc nu merg să le cureţe.

Ideea e ca eu, care îmi port ambalajul de biscuiţi în rucsac până ajung lângă vreun coş de gunoi sau câteodată până acasă pur şi simplu, să merg să strâng mizeria 'creată' cu generozitate de nesimţiţi.
Păi de ce?

Ce învaţă nesimţitul din povestea asta? Să tot arunce, că vin alţii de două ori pe an şi strâng în urma lui.
Unde e morala ?
Unde e constrângerea pentru nesimţit?
Cum se face educaţia socială ?

Hai să fim serioşi, amenzile prevăzute de lege, dacă s-ar fi aplicat cu adevărat, s-ar fi văzut în diminuarea locurilor de curăţat de către Let's Do It; ceea ce nu se întâmplă.

Aşa încât aş prefera, pentru eficienţa ei, o acţiune de genul Let's Make Them Stop Doing It, Romania !

Bărbatii zilei mele de azi, trei la număr

vineri, 11 mai 2012

O femeie vede zilnic mai mulţi bărbaţi ce îi pot rămâne în minte, fiecare prin câte-o trăsătură.
Aşa şi cu mine azi, drumurile mi s-au intersectat cu 3 bărbaţi.
De la primul am păstrat parfumul (şi asta înseamnă mult, având în vedere că nu prea am miros).

De la al doilea am rămas cu impresia că un bun procent al bărbaţilor la volan este format din imbecili  : o străduţă de cartier din aceea cu unic sens, copaci înfloriţi care obtureză vizibilitatea, n-am apucat decât să aud un zgomot de maşină gonind, să văd o chestie grena trecând (probabil cu vreo 100 km la oră) şi să aud imediat după aceea o scrâşnitură de roţi timp de mai multe secunde.
Nici măcar n-am întors capul, dar mi-aş fi dorit ca, pe strada pe care mă aflam, să fi apărut brusc de-a latul un zid în care dobitocul să se fi strivit.
Mi-am reprimat iute gândul cel urât şi-am spus o rugăciune că am avut inspiraţia de a nu fi traversat în acel moment. Altfel chiar că astăzi cineva m-ar fi condus pentru ultima oară.

De la al treilea bărbat al zilei am rămas cu o stare bizară, între amuzament şi greaţă - e vorba de domnul Popeye din desenele animate şi de ideea că femeile îşi doresc matahale musculoase, cu cât mai vizibil bicepsul, cu atât mai leşinată gagica. Una din prejudecăţile ce se încăpăţânează să nu se demodeze odată, spre mirarea mea de Olive insensibilă la deţinătorii de bicepşi umflaţi.

Oricum, o zi din care vrei să păstrezi măcar parfumul unei persoane întălnite, asta chiar nu e o zi trecută degeaba.
Aveţi grijă la traversări totuşi !

Istorii rescrise, istorii personale. Relativitatea aniversarii.

miercuri, 9 mai 2012

Azi e 9 mai.

Când eram mică ţin minte că 9 mai avea 3 semnificaţii. Dar pe atunci nu înelegeam ce semnifică nici una din cele trei, prin urmare nici nu le mai ştiu. Aveau legătură cu comunismul şi cu victoria împotriva nazismului.
Asta era în vremea Epocii de Aur.

Mai nou, de câţiva ani ni se tot spune că de 9 mai o sărbătorim pe Europa, cică e ziua ei.

Pentru mine, care nu mă simt nici mai membră a Partidului Comunist Român decât mă simt europeancă (nici nu prea înţeleg ce-i aia să te simti european), 9 mai n-are semnificaţii istorico-politice.

Ideologia mea provine din muzică şi, culmea, chiar şi-n ideologia mea muzicală sărbătoarea principală se nimereşte a fi tot pe 9 mai.
Apăi la mulţi ani unuia din cei mai faini bărbaţi, un bărbat care m-a cucerit acum mulţi ani şi care continuă să mă fascineze deşi eu am crescut iar el a trecut de prima tinereţe (strict numeric vorbind).

Să ne trăiască Dave Gahan nouă, depeche-iştilor şi să-l vedem la anul în concerte !


Curs de civiliza...re pentru romani

marți, 8 mai 2012

Nu ştiu câţi dintre voi folosesc mijloacele de transport în comun, dar vă pot asigura că oferă momente mult mai interesante decât mersul cu maşina personală.

Eu folosesc în mod cotidian autobuzele, dar nu de hibele regiei de transport am a mă plânge.
Ci de lumea care le populează. Adică tocmai concitadinii mei, fir-ar să fie.

Toate autobuzele, indiferent de traseu sau de oră, îs destul de aglomerate în Ploieşti.
Iar a coborî din ele a ajuns o adevărată aventură : toţi pensionarii ce vor să urce stau fix în dreptul uşilor, nu ar aştepta în lateral să coboare pasagerii nici să-i pişti cu ceară.

Nu-i interesează cum coboară lumea din autobuz, ei vor să dea buzna, deci n-au vreme de maniere englezeşti.
Măcar că sunt subţirică şi mă strecor uşor printre neliniştiţii ăştia, dar tot mă nimereşte câteodată o poftă nebună să nu mă mai pliez eu după firul de spaţiu liber, ci să-i calc direct pe picioare.
Mai ştii?, poate chiar asta aşteaptă. Din nostalgiile cozilor de odinioară .

Viitorul nostru e asigurat. De mistocareli.

luni, 7 mai 2012

Azi în autobuz doi liceeni fix lângă mine.
Pletosul către cel tuns regulamentar comentează entuziasmat după ce se uitase pe geam :

'Ia uite-te la copilaşul ăla ce frumos aranjat este.'
Ajunge autobuzul în dreptul copilaşului cu pricina şi îl văd şi eu - un elev de clasele primare, tuns scurt, cu ghiozdănelul drept, uniforma curată şi foarte apretată.

Chiar mă miram că stilul cochet şi îngrijit poate declanşa admiraţie într-o puşlama pletoasă şi cam şleapătă, genul rocker prematur.
Când colo aud imediat şi completarea frazei :
'Zici că-i mort.'

Parcă englezul era cu umorul negru, iar românul cu poezia ?!
Nici clişeele etnice nu mai sunt ce-au fost.

De la Giro la Snooker, insirand voturile

duminică, 6 mai 2012

Fix zilele astea îmi găsesc şi eu să stau pe net, când la teve sunt atâtea chestii interesante :

a început Il Giro şi se termină Campionatul Mondial de Snooker.
Plus alegerile din Franţa.

În ce-i priveşte pe francezi mi-e greu să spun care din cei doi candidaţi îmi pare mai caraghios - Sarkozy sau F. Hollande. Dar cel puţin nu par a fi ticăloşi precum candidaţii români. Deşi ... am urmărit singura lor confruntare televizată şi de-acolo am concluzionat că pretutindeni politicienii sunt demagogi teribili, însă Sarkozy a fost atât de agresiv de parcă ar fi mâncat numai paprika.

La snooker finala între Ronnie şi Ali Carter. Nu mi-a ajuns deci nici un favorit în finală. Dar, mergând pe principiul pe care îl respect întotdeauna în viaţă, susţin şi acum cauza celui cu şansa a doua. Deci hai Ali !

Lucrurile sunt clare doar la Il Giro în ce mă priveşte : ţin cu Basso fiindcă e om la locul lui (şi tip drăguţ) şi cu Scarponi, că-mi aminteşte de un amic ce-şi petrece acum timpul cu un festival de film.

Trăiască subiectivitatea, fără ea nici Eurosport-ul n-ar mai fi un canal interesant !

Da' n-a stat blogosfera in loc in lipsa mea!

După două luni lipsite de computere, reţele, bloguri, mail-uri şi youtub-uri, revii pe net cu senzaţia celui întors din război :
tu ai cearcăne la ochi de oboseală, iar lumea pe care ai lăsat-o în voia ei a continuat să petreacă.
Readaptarea e grea - soldatul era dezorientat de normalitatea lumii civile, reîntorsul pe net e dezorientat de anormalitatea lumii virtuale care se tot înnoieşte de-ţi pierzi toate reperele.

Aşa şi eu, era cât pe ce ieri să nu mai ştiu să intru pe propriu-mi blog. Dar despre asta altă dată.

În momentul în care mi s-a stricat mie pc-ul cred că nu apucasem să-i mulţumesc lui Andrei Terecoasa pentru că m-a ajutat cu nişte informaţii - pe care le-am şi folosit într-o excursie până la munte. Îmi rămâne vizita la Muzeul Cinegetic Posada, idee pe care tot Andrei mi-a furnizat-o.

Cineva a aut grijă totuşi să mă menţină la curent cu noutăţile din blogosferă.

Am aflat astfel de canditatura lui Dragoş 3ditorial la alegerile astea locale şi zău că nu ştiu dacă să-i urez baftă sau nu : la părerea pe care o am eu despre politicieni, Dragoş e-un tip cu prea multe calităţi ca să se amestece în pleava politică.

Am mai aflat şi de blogmeet-ul organizat recent de Waven. Numai că am aflat postfactum, cum află oamenii defazaţi.

N-am aflat dacă e cazul să-l felicităm deja pe Cojo pentru noul lui statut.

Sunt curioasă ce noutăţi muzicale o mai fi descoperit Eduard în intervalul ăsta, fiindcă Somebody that I Used to Know, unul din cântecele aflate de la el este pentru mine în top 3 al lui 2012 până acum.

Ironia e că mă iluzionez singură cât de bine mi-au prins astea două luni fără net :
că mi-a rămas şi mai mult timp pentru mine, plus că mi-am odihnit ochii.
Dar vorba seacă a unui coleg cinic : ţi-ai menajat ochii teribil stând toată ziua cu privirea în cărţi !
Deh, fiecare cu jumătatea sa a paharului !

Zodiacul renovărilor de apartamente

sâmbătă, 5 mai 2012

Astăzi, trezită cu dimineaţa în oase, am făcut încă un lucru pe care nu-l obişnuiesc, în afară de trezirea matinală în weekend : am ascultat horoscopul.
Nu fiindcă am vrut, ci fiindcă nu aveam încotro - eu mă pregăteam să plec iar Wylfm asta difuza la ora ceea.
Iniţial m-a uimit armonia predicţiilor : vreo 6 zodii urmau să aibă o zi de 5 mai legată de renovări ale casei, modificări în apartament, schimbări casnice etc

Mi-am zis că Mama Omida (sau cine întocmeşte horoscoapele astea zilnice) trebuie să fi suferit de o dureroasă lipsă de inspiraţie.

Când colo, Aditza poate confirma că ziua de azi chiar a fost legată de astfel de îmbunătăţiri prin casă, din păcate. Dar cu astrele nu te poţi pune !

Voi ce-oţi fi renovat ?

Anul 2012 până acum - previziuni din viitorul neprevizibil

MihaelaDM pe numele meu de internaută.

Mihaela pe numele meu (înşelător banal) de creatură unică şi irepetabilă.

Calitate în care, în acelaşi mod unic şi irepetabil, anul 2012 se rezumă pentru mine, până în prezent, după cum urmează :

două luni răcită, domol răcită dar totuşi - trecute

două luni fără internet - trecute

două luni - cele ce urmează - ocupată de n-o să-mi văd lungul ceasului.


Şi fiindcă îmi plac simetria şi logica, deduc, aştept, visez, planific, doresc cele două luni aferente de vacanţă : iulie, august şi septembrie.