Asesoft la pachet, facut cadou si expediat. Meciul 1 contra BC Mures.

S-ar mai putea numi și Cronica unei absențe anunțate, dar decât să mă considerați vreo pasionată de Marquez mai bine vă explic eu despre ce e vorba mai jos :
am fost azi la meciul Asesoft-ului, m-am delegat singură să țin locul cuiva.
Iar acum substitutul de spectator care am fost va povesti meciul, cum l-am văzut, priceput, simțit eu.

Ajung la sală cu vreo oră mai devreme. Țineam minte din anii anteriori că trebuia mers cu mult înainte ca să prinzi loc, ori eu voiam să și vânez un loc bun (pentru făcut poze).
Prima păcăleală : nu prea mai vine nimeni cu o oră înainte, ai loc să te așezi ca la cinema, toată sala la dispoziție.

Am parte de un moment de jubilație : se aude Metallica ! Apoi House of Pain !! Tii, n-am mai dansat pe Jump Around ... din viața mea anterioară !!!

Incep încălzirea. Fac băieții niște mișcări de yoghini ... bag la memorie că nu se știe cum îmi vor folosi mișcările. Plus ... remarc frumușeii meciului : Pot, cu o structură atipică pentru un baschetbalist, de o înălțime normală și imposibil de confundat cu un dulap, îmi amintește vizual de un amic mare pasionat de NBA, cred că așa tre să arate și Rows pe teren, plus similarul său dar pe negru, la alegere pentru toate gusturile cromatice : Dykes, o panteră apetisantă.

Announcer-ul sălii spune că asta e a 12-cea finală pentru Asesoft, să-i susținem să câștige deci a 11-cea cupă a lor.
Prima senzație că îmi vor da lacrimile : adică singura cupă pierdută de Asesoft a fost tocmai în 2011, când am fost eu la finală ultima oară ? (multe amintiri din perioada aia, triste și urâte).

Apoi văd echipa. A doua revelație : Burlacu mai joacă încă (aveam să aflu din meci nu doar că mai joacă, dar că e și cel mai bun al nostru, chiar dacă tabela nu-l indică decât al doilea în ierarhie).

Mă uit mai bine și la BC Mureș. Nu doar numele lui Dykes îmi sună cunoscut, dar și aspectul lui suplu și agilitatea îmi par cunoscute. Oare a mai jucat la Asesoft ? Sau să-l fi văzut eu tocmai în meciurile din 2011 când am mai fost la sală ?

Incepe MECIUL.
Conducem ... chiar și cu vreo 12 puncte.
Ăi de la Mureș parcă fac mișto de meci. Iși pasează mingea ca și îndrăgostiții cronici. Pierd posesia în draci. Oare se zice așa și la baschet ? Sau sunt o Ilie Dobre a baschetului ?

Cucoana de lângă mine se agită și dă indicații nervoase, cred că urmează cursuri de antrenoare la FF. Soțul dumneai face exact ce fac toți soții înțelepți : o tolerează și  tace chitic.

Remarc MAJORETELE. Fetele alea au juma din vârsta mea, dar vreo două ilustrează că fast-food-ul e mai tare decât mișcarea în șpagat și roată.

Mă mai uit și prin SALĂ, la PUBLIC.
Ironie cât cuprinde. Ne-au făcut sală cu o capacitate sporită, dar acum rămâne mai mult de un sfert goală. Și asta la o finală, în condițiile în care accesul e gratuit.
Era mai bine când Ploiești-ul avea o sală mai puchinoasă, baremi atunci se stătea până și pe culoare.
Nu era safe atunci, știu, dar baremi aveai senzația că Ploiești-ul dă pe dinafară pentru echipa de baschet.
Acum că ne-au făcut condiții ... se pare că nu găsim atâția amatori de o finală gratuită cât să ne umplem sala.

La ultima pauză răsună apoteotic Thunderstruck ! Minunat sună. Doar că e mai mult entuziasm la un party DM pe cântecul ăsta decât e în sală. (ironia trebuie explicată, fiindcă DM și AC/DC au avut odinioară relații de tip Steaua- Dinamo). Bine că au vuvuzelele ca să zboare urechile, că altfel ...

Mă uit și la TABELĂ și mă minunez de mine : și eu ca și cucoana, mă simt specialistă la FF în baschet.
Pricep rapid că G nu vine de la gazde, fiindcă e H și G și deduc că avem inscpriționare ca pentru meci internațional.
Pricep rapid și că în dreptul jucătorilor sunt punctele înscrise.
Deduc că 5 și 5 tre să fie numărul întreruperilor solicitate de fiecare antrenor.
Intuiesc că mâinile rotite rapid (ca atunci când mă punea mama să înfășurăm sculuri) de către arbitră înseamnă că s-a comis o greșeală, un fault în joc și posesia e dată celorlalți.

În sfertul 3 se mai trezesc și ardelenii mei.
Ba chiar în sfertul 4 se apropie chiar și la două puncte.
Însă finalul îi aduce tot pe Asesoft la diferență confortabilă.
Au beneficiat și de multe aruncări pentru faulturile adversarilor.
Insă au ratat și unii și alții  încât ... cine nu a putut ajunge azi la meci chiar nu are de ce să regrete : cadoul e frumos împachetat, e o victorie, dar conținutul sună a sec.

Cooper și Dykes s-au accidentat, Cooper cu plasturele lui cred că va fi ok mâine. De Dykes însă ...

MVP-urile meciului pentru mine au fost Burlacu și Dykes, activi, eficienți și la înscris, prezenți partout.
MHP-ul meciului însă rămâne Dykes pentru mine (să nu îndrăzniți să-mi spuneți că nu există și titlul de Most Handsome Player !).

I-am aplaudat, ca de obicei, pe G. Adică în seara asta, pe Mureșeni.
De ce fac mereu asta ?
Pentru că cineva tre să țină și cu cei pe care îi fluieră tot restul.
Dar au meritat să piardă la câte ratări au tot exersat.
Păi toată determinarea lor adunată nu făcea cât o singură privire de-a lui Latrell Sprewell la adversar!

Așa că eu las pozele acum, cu explicația fiecăreia, trimit cadoul peste mări și țări , dar de mâine mă întorc la bicicletele mele !

                                                sala cu o ora inainte

incalzirea, coordonatorul cu nume predestinat, Pot

Dykes face streching-ul de incalzire

antrenament la două maini

next generation, slam dunk-ul e posibil 

tintim sus, nu ne ia cu ameteala

echipa Ploiesti-ului

galeria Ploiesti-ului

componentele

"minoretele", scuzati cuvantul dar sunt cat capritele

Aaand ... action !

Burlacu, fara el e jale probabil

acum majoretele

Pantera

tango-ul aparare - atac

Dykes e Burlacu al lor

slam dunk ??

contraatacul m-a luat si pe mine pe nepregatite

Cooper accidentat

si-a mangaiat mingea de vreo trei ori inelul pana sa-l strabata. Faza meciului pentru mine.

iaca tabela cu ce-am inteles eu din ea 

Dykes accidentat

macar Dykes si-a meritat masajul la cat a muncit

finalul : 1 - 0 pentru Asesoft

Mures in genunchi la final

fair-play la urma !