Mai poate fi ce-a fost ?

marți, 15 aprilie 2014

În februarie mi-am dorit teribil de mult două zile perfecte.
Pentru asta aveam nevoie de zăpadă la munte, era parte din ingredientele necesare din scenariul perfecţiunii mele de două zile.
Dar în februarie n-a mai nins la munte.
Oricum, nu de-asta s-a dus dracului planul meu.

Acum e aprilie.
Şi a nins la munte, ba chiar arată super fain, e decorul pe care mi-l dorisem atunci.
Problema e că eu nu mai cred între timp în perfecţiune.

Mi se pare important ca în viaţă să poţi să mai crezi în perfecţiune.
Am alunecat până în cealaltă extremă, de la naivitatea pe marginea prostiei până în scepticismul blazării.
Câteodată cred îmi doresc să fie posibil să-mi recapăt naivitatea.

5 comentarii:

Alina Fumm spunea...

Nu cred ca ai neaparat nevoie de perfectiune, ci de relaxare si de ceea ce te multumeste in perioada asta! Naivitatea nu dispare, doar se ascunde, o data cu trecerea timpului. Toti avem copilul/adolescentul naiv in noi, trebuie doar sa-l redescoperim! :)
Incearca sa nu mai fi atat de negativista, si sa vezi si partea plina a paharului! O sa fie bine!...

Rudolph Aspirant spunea...

Eu as recomanda idealul unei naivitati care sa NU aspire catre perfectiune, o stare de inocenta total lenesa cu alte cuvinte...asa ceva mi se pare cel mai apropiat de starea paradisiaca de dinainte de caderea lui Adam si Eva din Paradis, deoarece nici Edenul NU era perfect de vreme ce exista un sarpe pe acolo, plus desigur si Adam era deja handicapat lipsit de o coasta, numai Eva era probabil perfecta in sinea ei insisi, indiferent de ce si cum era prin jurul ei, si eu cred ca acea stare de inocenta lenesa nonperfecta si non hipervigilenta de fapt in fond, o dulce motaiala cu alte cuvinte, care nici nu cauta nu stiu ce perfectiune, e si starea catre care tind majoritatea oamenilor ! Am auzit acum vreo 2 ani si de niste cercetari germane pe electroencefalografii, care zic ca daca lasi majoritatea oamenilor in pace, si nu ii sacai la cap cu nimica, si le asiguri asa conditii echilibrate, adica sa nu le fie nici frig, nici foame, si sa fie hidratati suficient, plasati intr-o lumina neutra gri, nici intuneric, nici lumina ff suparatoare, plus fara zgomote in jur, dar nici izolare fonica totala care ar fi anxiogena, doar asa poate ca un sususr de parau si de frunze intr-un copac, care sa asigure omul ca va avea apa si o para malaiata la indemana pt consumat in caz ca i s-o face foame, efectiv indiferent de daca sunt fete sau baieti, electroencefalograma acestor oameni tinde sa inceapa sa arate o stare de motaiala, nu de adormire totala, dar doar similara cu o motaiala, fiind gata desigur, nu hipervigilenti dar totusi semi-trezi, nu total inconstienti, ci optim potriviti pt a raspunde la vreun stimul daca apare vreunul, (fie unul periculos de care trebuie sa fugi, fie unul placut pe care sa-l admire linistiti sau chiar sa se joace cu el). Si m-am gandit, pai asta trebuie sa fie starea care trebuie ca era in Paradis, inainte ca oamenii sa se apuce sa fie interesati de gadgeturi Apple, serviciu, jocuri, obligatii, etc Zau, stateau asa Adam si Eva acolo si motaiau in mod lenes, le mai pica o para malaiata in jur, aveau destula glucoza si apa ca sa traisca, etc. Nu e vina lui Eva, zau, ca a venit sarpele ala cu marul lui special, Eva avea poate doar nevoie de mai multa glucoza in clipa aia ea fiind perfecta, si stiindu-se ca perfectiune consuma destula energie, in orice caz mai multa decat haosul, asa ca asa a fost sa fie dupa aia. Dar starea ideala, indiferent ca suntem baieti sau fete, nu trebuie sa fie una de a cauta vreo perfectiune in jur, asa cu lumanarea, daca nici in Paradis nu era totul perfect, ci doar poate sa tindem catre fericirea autentica a unei motaieli lenese nemotivate in mod special de vreo lipsa sau de vreo ambitie, plus poate ca ajuta uneori pt unii sau unele sa stie si la nivel de lema si amanuntul ca fetele sunt perfecte, pe cand baietii sunt handicapati si le lipseste o doaga sau o coasta. In concluzie nu trebuie sa tindem chiar asa de ambitios catre perfectiune asa per general mai ales stiind si ca aia necesita prea multe rezerve si risipa de energie la nivel fundamental, (ca in exemplul Evei cau glucoza), si gata se rezolva orice discomfort dintr-o perspectiva chiar ecumenica complexa zen-crestin-stiintifico-literar imagistica !

Rudolph Aspirant spunea...

Si raspunsul la intrwbarea din titlu este, desigur ca poate fi ce a fost, ca daca nu ar fi nu s-ar povesti tocmai inBiblie si inca in Geneza, care e ff importanta pt multe religii, nu numai cea crestina, plus desigur ca nu numai dupa deces, Doamne fereste, de vreme ce in oricare zi Mos Ene are grija de oamenii in viata sa aiba in mod natural si unde de motaiala pe EEG urile lor, desi desigur ca nu e voie sa apara asa la momentul nepotrivit, de ex cand cineva are nevoie sa fie ff treaz ca sa scrie un articol pe blog, sau ma rog pt a invata cum se pot prepara niste andive, si nici cand e cazul sa dormim de-a dreptul si sa
visam vise propriu-zise, nici sa confundam visele cu niste simple iluzii sau chiar halucinatii care pot aparea fie in starea de veghe fie in starea de motaiala.

Rudolph Aspirant spunea...

Sorry, nu cred ca Mos Ene e raspunzator de motaiala, doar de vise, m-am exprimat eu gresit, de motaiala sunt raspunzatori D-zeu si mama Natura, mos Ene e doar raspunzator in timpul somnului, dar m-am gandit la el pt ca voiam sa zic ca si motaiala e la fel de naturala plus utila (la momentul potrivit desigur) la fel ca si somnul pt oameni.

Rudolph Aspirant spunea...

Disclaimer: nu as dori sa se confunde totusi gadgeturile Apple cu marul ala adus de sarpe in paradis, plus chiar si asa, marul cunoasterii e si el bun, nu e doar rau, aduce glucoza, ajuta la dezvoltarea tehnologiei si artelor,
etc. Adica a nu se interpreta comentariul meu ca fiind pro-Microsoft si anti-Apple, (desi eu personal m-am obisnuit mai mult cu Microsoft, plus sunt un elev mai mediocru care nu prea urmareste vreo cunoastere in mod prea asiduu, sau riguros, nici macar din aia de tip biblic concret sau la figurat de fapt)

Trimiteți un comentariu