Acum câţiva ani regretam că nu sunt studentă la Litere.
Pur şi simplu fiindcă mi-ar fi plăcut teribil să scriu o anumită lucrare de licenţă.
O licenţă în care să analizez scriitura jurnaliştilor de presă sportivă din România.
Pe atunci echipa aceasta minunată era la ProSport.
Cumpăram zilnic în sesiune ProSportul ca să scap de stres şi să mă delectez cu articolele lui Cristian Geambaşu, T.R.U., Adrian Georgescu, Tolontan, Maria Andrieş.
Între timp schimbări multe s-au petrecut.
Echipa a schimbat ziarul, ba chiar apoi şi formatul, azi mulţi sunt de regăsit la GSp.
Unii au renunţat la presă şi-au intrat în politică - cazul taaare întristător al lui T.R.U.
Alţii au trecut inclusiv în media electronică sau chiar au scris cărţi - e cazul fericit al lui Adrian Georgescu.
Iar eu ... eu am ajuns din nou studentă.
De data asta chiar la Litere.
Însă în loc să-mi fac licenţa pornind de la scriitura oamenilor ăstora talentaţi, am ajuns să-mi fac licenţa despre ... Holocaust şi câţiva dintre filosofii secolului XX. La Litere.
Concluzia : câteodată nu se întâmplă cum îţi doreşti, dar dacă îţi doreşti ceva inedit e posibil să fie chiar mai interesant decât anticipezi tu !
Sau sunt eu singura căreia i se întâmplă întorsături din astea de situaţie?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
1 comentarii:
Mie mi-ar place sa fiu student la istorie si sa-mi fac licenta despre scriitorii care au descris diverse meserii in dezvoltare in sec 10-12, de fapt asa chiar si de-a lungul istoriei literaturii universale...asta e chiar un subiect interesant pt blog,am impresia...dar acum sunt ocupat cu dacii,abia astept sa termin cu dacii, ca sa pot sa maocup de ceva de interes mai mare pt mine...
Habar nu am daca in viata apar asa niste intorsaturi din astea majore,eu in general cred ca am incercat sa le evit,deoarece majoritatea cer un efort considerabil...pe de alta parte, de cate ori am decis o schimbare a fost ceva totalimpulsiv si nedeliberat, si nu stiu daca a dus de fapt la vreo schimbare,ca tot eu eram,doar ca ma preocupam de alte chestii,insa asa in mare nu am avut niciodata impresia sau experienta vreunei rasturnari de situatie total spectaculare sau surprinzator de neasteptate,cat despre interesant,totul poate fi interesant,desi e preferabil sa fie ceva interesant si placut,nu ceva interesant si neplacut sau chinuitor. Zau,nu as avea nicioplacere sa reflectez sau sa scriu despre tragedii umane,desi presupun ca e important sa scrie unii si despre asta,preferabil atat cei care au trecut prin tragedii cat si cei care au trecut pelanga ele,cat si cei care au contribuit la infaptuirea lor,ca sa fie asa maiclar si educativ si pt altii ca sa evite asa ceva pe viitor,ca daca scriu doar victimelesau cei care au dorinta sa apere victimele nu ajuta prea mult,trebuie sa scrie si indiferentiisi vinovatii,astfel incat sa se arate ca s-a invatat ceva si ca e posibila o recuperare morala,oreabilitare,astfel incat sa se creeze speranta de a putea evita lucruri rele,sa fie ceva asa cu adevarat moral. Cred ca d-na Hannah Arendt a contribuit in mod esential la dezvoltarea temei "banalitatii Raului",darnuafost de ajuns,trebuiau sa maicontribuie si altii,alti oameni obisnuiti,de ex mi-as dori ca o persoana ca personajul Vronsky sa scrie despre Holocaust. Ma rog,probabil spun prostii, dar pe mine m-ar interesa perspectiva lui Vronsky mult mai mult decat cea a lui Anna Karenina,sau a sotului sau chiar a copilului ei,desi nici cea a copilului nu ar fi neglijabila, si ar fi si aia destul de importanta. Nu ma intereseaza asa de mult perspectivele lui Pierre Bezuhovsau Natasha sau Levin asupra Holocaustului,nu prea cred nici ca perspectiva lui Raskolnikov ar fi asa de interesant informativa, nici a Idiotului, de altfelnu cred ca lumea personajelor lui Dostoyevski poate oferimare lucru in afar de relatia victima-calau,si acest lucru numaintereseaza desi desigur de aici izvoraste o suferinta nemaipomenita si un rau ingrozitor care trebuie exorcizat cumva plus totodata clar iluminat de catre inspectorul Porfiry Petrovich in acelasi timp, iar Arkadyi Svidrigailov pus si el la gazeta de perete negativa. Dar Vronsky? Ce ar fi zis Vronsky ? Mai ales ca era militar...sa fie de ajuns prezenta d-luiSpencer Tracy ca judecator intelept si uman (la Nuremberg) pt el ? Sa fie el inevitabil destinat la o viata ulterioara de veteran alcoolic si drogat ? Sa nu aiba posibilitatea nici unei recuperari ? Nu stiu, probabil aberez, si nici nu ma pricep.
Trimiteți un comentariu