Deci se poate! De ce încep cu deci o propoziţie? Fireşte, pentru că e vorba de o concluzie. E drept, a unui articol anterior.
Se poate să ieşi chiar şi într-un orăşel precum Ploieşti-ul şi să urmăreşti cu grupul de pildă o etapă de ciclism!
Vestea e chiar bună pentru simţurile sociale ale românilor, pe care eu una le cred toropite vara, amorţite iarna şi inexistente in rest.
Vestea la fel de bună e că am nimerit de data asta o cafea la pub-ul lui Doroftei ... să-ţi lingi buzele nu alta! Cu Baileys într-adevăr. Asta după ce experienţa precedentă mă lăsase cu o strâmbătură. Deci se poate şi cafea bună ! (da, îmi place riscul, de-aia cer cafea cu alcool pe caniculă.)
Vestea bunicică, însă mai personală, e că am reuşit să urmăresc o etapă din Turul Franţei pe silent, adică zero poveşti de castele, regine şi revoluţionari, şi n-am plâns la final.
Trebuia să fim acolo la orele 16, care din cele patru zări ale judeţului.
Doar că eu nu avusesem net până la orele alea deloc, iar întâlnirea fusese stabilită pe net cu o zi înainte.
Aşa încât atunci când mi-am dat seama că n-am nici un număr de telefon al nici unuia dintre cei ce ziseseră că vor veni ... mă şi gândeam ce pretext să inventez după ce dau turul barului şi văd că nu-i nimeni acolo.
Îmi luasem special pentru ziua de ciclism de 14 Iulie tricoul meu galben cu Le Tour de France. Galben-galben. Intenţionam să-l şi îmbrac.
Doar că mergând eu cu gândurile băgate-n lipsa ei de comunicaţie, mă blochez fix de cum dau cu nasul de chelneriţe : toate purtând fix aceeaşi nuanţă de galben.
Am avut câteva momente de confuzie în care mi-am zis că deja sunt angajată !
Trebuia să fim şase cel puţin. Când am ajuns eu, spre norocul meu, oamenii fuseseră parolişti. Patru erau deja cu degetele pe telecomandă, căutând Eurosportul pe teve-ul de la terasă.
Vi-i spun pe numele lor sub acoperire şi apoi vă rog pe voi să trasaţi liniile care o fi care.
Observatorul, optimistul, zeflemitorul, cinicul. Şi subsemnata.
Iar cele patru nume cu care voi trebuie să îi asociaţi după cum credeţi : Bogdan, Silviu, Vali şi Dragoş.
Cred eu că unul din cei înscrişi iniţial a cam lipsit.
Cu ocazia asta Dragoş şi-a amintit cât de zgârcit a putut fi rândul trecut. Şi tot cu ocazia asta am dovedit o mare stăpânire de sine, că tot Dragoş mi i-a atacat şi pe Lance şi pe Virenque. Dar am stat cuminte, că doar e bine să laşi impresie bună la început.
Numai că memoria o am destul de bună, deci ...
Şi tot pe ziua de ieri a dospit în mine naţionalismul - turul României aflu că are carte oficială, detaliată precum cele ale marilor tururi.
Eu crezusem că în turul României la start norocoşii iau loc în maşină, ghinioniştii iau loc pe galerele-bicicletă, la un moment dat fluieră un poliţist şi apoi nebunii ăia încep să pedaleze pur şi simplu după motocicleta din faţă, iar unde li se fluieră din nou se mai opresc şi ei.
Da' cică nu-i aşa. Există cartea. Deci Turul României e chiar o treabă serioasă!
Am mai aflat ieri şi cel mai optimist pronostic referitor la Contador - nu prinde top 10.
Zisei că e prea optimist chiar şi pentru mine, care ţin cu oricine altcineva numa' cu El Pistolero nu.
Numai că hopa finalul, sprintează băieţii şi numai ce ne pomenim că spaniolul nu-i acolo. Bine, nu ne-ar fi folosit la ceva să avem comentariul din Tur, că nici oamenii de la microfoane nu cred că au priceput mai multe. Încă unul din momentele alea de transmisie când o schimbare importantă e ignorată de cameramani.
Cât despre pariuri, eu una m-am bucurat de succesul simbolic al lui Waven - cum era să nu ţin şi eu ca francezul Voeckler să-şi păstreze tricoul tocmai de ziua Bastiliei?
Aşadar a fost fain, se poate, iar poveştile din cursă merg din când în când sacrificate pentru poveştile din paharele din jur.
p.s. Mi-am amintit în cele din urmă, fără ajutorul net-ului, cum îl chema pe spaniolul mare speranţă şi el până fu prins dopat şi el. Mancebo, unul de care Banciu şi Naum spuneau că merge adus de-un umăr.
Sunt mândră de memoria mea - cu o marjă de două zile funcţionează la 50%. Încă nu mi-am amintit prenumele.
Al meu e M. şi beau în continuare cafea cu alcool seara, pe 30 de grade.
Noroc! Dacă n-aţi vrut să cinstiţi cu noi.
Optimistul, observatorul, cinicul, zeflemitorul si barmanita involuntara
vineri, 15 iulie 2011
Publicat de
Mihaeladm
la
22:43
Trimiteți prin e-mail
Postați pe blog!Trimiteți pe XDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest
Etichete:
bar,
ciclism,
ploiesti,
socializare
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
10 comentarii:
Paco :)
Cafea + alcool - oameni entuziasmați fericiți așa că e de bine. Nu știu sincer dacă m-aș fi putut uita la Tour mut cum de altfel mă uit foarte greu acum fără Banciu și Naum, dar dacă ai reușit acolo în Gălăgie la Doroftei, bravo ție.
@Zodrac și offtopic: ești ploieștean cumva?
@waven - clujean la origini si ploiestean temporar:)
Noroc. Recunosc, si eu mai beau cafea cu nitel alcool. Da' sa vezi nessu' cum e... moaa.
Ai surprins foarte bine toata atmosfera:)
Waven
... Paco ! Da, asta era. In ciclism cred ca o sa incep din ce in ce sa traiesc din amintiri.
Ce sa fac eu cu alde fratii blajini? :)
Zodrac, m-am uitat la un tur mut nu din pricina galagiei de la Doroftei, ci fiindca teve-ul nu avea sonor.
Iti dai seama de cei 3 comentatori actuali ai turului? Cred ca toata lumea ii compara si acum cu Banciu si Naum. :)
Mie mi-e dor in special de graseierile lui Banciu. Si de misoginismul lui. :)
Lillee, tocmai am terminat un ness. E trecut de ora 11 noaptea. :)
Errmy, multam fain ! Hai ca-s curioasa de-acum sa vad cat de departe ai fost cu clasarea lui Contador ! :) Inca nu ma pronunt clar, cateodata pare ca blufeaza, alteori imi pare ca nu mai poate pur si simplu. Poveste cu suspans. :)
Trimiteți un comentariu