Se poate, se poate!!
Mi se reproşează că ţin mai mult la case decât la oameni,
că iubesc prea mult trecutul
şi că nu-s realistă când susţin că încă lucrurile frumoase pot fi salvate.
Aşa am văzut dispărând o casă frumoasă din Ploieşti, trecând în fiecare zi cu indiferenţă pe lângă ea.
Aşa vedem degradîndu-se Palatul Nababului Cantacuzino de la Floreşti, o minunăţie pe care alţii nu ar şti cum să o promoveze, iar noi nu ştim cum să o furăm, sau doar să o ignorăm, de la caz la caz.
Aşa vedem conacele de care e plină Transilvania ajunse la stadiul de 'schiţe'.
Mi se spune că e imposibil, că deja degradarea e ireversibilă şi că fie nu se mai poate face nimic, fie ar costa mai mult decât ar merita.
Dar se poate, atâta vreme cât o clădire mai există cât de cât, cât mai există poze ale acelei clădiri, ea mai poate fi salvată.
Dovada o găsiţi pe acest site http://designist.ro/2012/07/11/vacanta-de-vara-ca-pe-vremea-boierilor-ghica-la-conacul-polizu/
Nu-i fac reclamă conacului, oricum nu cred că-s prea mulţi care şi-ar permite măcar o noapte acolo.
Dar citiţi articolul, delectaţi-vă ochii şi călătoriţi în imaginaţie!
Şi mai ales gândiţi-vă un pic : conacul ăsta este dovada că se poate, putem oricând să ne recuperăm trecutul arhitectural şi să ne mândrim cu rafinamentul bunicilor noştri! Care uneori se mai găseşte şi la nepoţi!
Se afișează postările cu eticheta trecut. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta trecut. Afișați toate postările
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
