Placerea de a taia elanul cuiva

Am avut azi treaba la o banca unde am un cont intrat in adormire de vreo 3 ani.
Functionara, de altfel foarte simpatica si amabila, daca m-a prins acolo, a zis sa si profite informational de mine. Asa ca m-a informat ca imi va actualiza datele, ca voiam sau nu.

A inceput cu angajatorul :
"Mai lucrati la marele K?"
"Ah, nuuu, am mai schimbat 4 angajatori de atunci."

"Bun, am modificat. Mai locuiti la adresa ?"
"Nu, dar lasati-o asa, ca nu imi stiu pe dinafara noua adresa."

"Casatorita acum." aici nu prea inteleg de ce tonul nu a fost unul interogativ ci ezitant afirmativ, in asteptare de confirmare doar.
Iaca nu. Am cam dezamagit-o aici pe functionara : probabil de unde ieri fusese zi libera, azi avea atat chef de munca incat era chitita sa schimbe cam toate rubricile in contul meu.

Dupa care a continuat cu elan diminuat "Telefon 07"
Aici nici n-am mai lasat-o sa continue : "Acelasi."
Deh, echilibru in toate : daca am variat prea mult angajatorii, macar am ramas constanta la alte capitole.

Simpatica functionara a ras si fiindca intr-adevar era pusa pe munca, m-a mai tinut de vorba vreo cateva minute.
E prima oara cand o functionara din banca se revolta impotriva monotoniei slujbei asteia si socializeaza cu clientul. Chiar o experienta placuta , prima la banca asta. Si eu care voiam sa imi inchid azi si contul la ei!