Am o problemă serioasă, se pare : nu îmi pot pune patriotismul mai presus de gusturile personale.
Când se remarcă pe undeva câte un ploieştean, indiferent de domeniu, hopa apar şi îndemnurile să-l susţinem, cu mic, cu mare, cu surle şi bloguri. Sunt convinsă că la fel se petrece în toate oraşele ţării, identitatea locală e 'muşchiul' cel mai tare încordat.
La fel şi acum cu tipul ăsta de a câştigat (dubios) preselecţia pentru Eurovision, Cezar Ouatu. Eu înţeleg că are un talent rar, că e ceva deosebit să fii contratenor, dar de-aici şi până la a-l susţine ...
Nu mai amintesc de argumentul agresiv al unora, de genul 'dacă nu îţi place opera eşti un manelist'. Prea sună de la sine a prostie deducţia asta limitată!
Mie una nu-mi place opera, îmi zgârie urechile şi restul organelor simţitoare.
Nu-mi place nici o femeie cântînd operă, darămite vocea unui bărbat cântînd operă precum o femeie!
În plus, îmi plac vocile care cântă natural, adică pentru mine o soprană e tot atât de ne-muzicală precum unul care îmi zbiară death-metal. Îmi asum impertinenţa afirmaţiei!
Dar mai mult decât stilurile vocale forţate îmi displac atitudinile mentale forţate :
visez la o lume civilizată în care să fim îndemnaţi să susţinem pe cine ne place nouă, fiecăruia,
nu una în care să fie considerat ca obligatoriu să-ţi susţii colegul de clasă sau vecinul de bloc sau co-orăşeanul pe motiv că 'e de-al nostru, deci gusturile se suprimă!'.
Numai joi seară să n-aud că nu ţineţi cu Steaua ... că pe urmă ştiţi şi voi pe Cine supărăm!
Se afișează postările cu eticheta eurovision. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta eurovision. Afișați toate postările
Oare sa fie pentru toata lumea, Seara bune ?
sâmbătă, 19 martie 2011
Fiindca mi-a placut nazbatia lingvistica a lui Waven si fiindca tocmai m-am delectat cu un clip pe care nici nu cred ca l-am mai vazut pana asta seara, vi-l las si voua.
Sincer insa cantecul are viata, nerv, melodie, e fredonabil, e dansabil, tipele au voce, ba chiar tipele au si miscare scenica (parca asa ii zice acum) - ceea ce, in anii aia, era o raritate, veneai, cantai, n-aveai vreme nici sa tipi I love you la final.
Nu mai spun si de tinuta lor, fiindca poate sunt subiectiva aici - e una din fixatiile mele dintotdeauna, the little black dress si moda anilor '80-'90.
Numai ca in acel an a fost la mare moda fiorul european, castigatorul (am cautat pe Wikipedia) a fost Toto Cutugno cu "Insieme".
Waven, tre' sa recunosti, serile mele bune sunt macar mai putin photoshopate decat bunele tale de dimineti.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
