Ardeleni vs. munteni sau lasati orice speranta voi care veniti aici

marți, 28 iunie 2011

O povestioară adevărată despre cum ţi se întoarce binele făcut

Acum două zile cineva a făcut un gest frumos pentru un mic grup de indivizi. I-a ospătat. Nu regeşte, căci oricum regii nu sunt la mare stimă zilele astea. Dar i-a ospătat după cum a avut mai bun. Fără să le pretindă nimic în schimb.

Gazda era un proprietar de restaurant.
Oaspeţii mă rog, erau în fapt nişte clienţi. Doar că, vezi bine, erau blogger-i. Adică luptători cu arma feroce a vorbei.
Totul se petrece în Ploieşti. Esenţial, mi se pare mie. Deşi mi se poate mie reproşa că iaaarăşi zic de sudişti.


Descoperirea zilei : Răspunsul de prost-crescut la un gest frumos nu e să pari că nu îl bagi de seamă. E să îi replici omului ce ţi-a dat de băut "tu vrei să câştigi de pe urma mea!".

Ce s-a întâmplat deci, pe scurt?
Un grup de blogger-i şi-a ales o anumită terasă pentru a se întâlni.
Patronul, neavând săracul ce face, a făcut cinste cu seara respectivă şi totul a fost din partea casei. Răspunsurile primite nu ştiu câte mulţumesc au numărat, dar au inclus şi o replică de genul un patron deştept profită de pe urma noastră, a blogger-ilor, pentru a-şi face reclamă gratis.
Mare reclamă o fost şi tare gratuit a primit-o omul !

Ce legătură au ardelenii cu muntenii în povestea asta? Apăi aşa vreau eu, să cred că mai există încă în ţara asta o regionalizare a bunelor-maniere şi că un ardelean, chit că ar fi gândit aşa ceva, măcar ar fi spus-o într-o glumă din celea ardeleneşti.

Bun, poate blogger-ul cu pricina a avut cu totul altă intenţie în minte. Poate o fi vrut să impulsioneze şi alţi patroni să procedeze similar, că doar uite câte articole apar apoi despre restaurantul lui!
Dar a ales o manieră lamentabilă de a demonstra asta.
În fapt, a cam demonstrat opusul.
Iar în locul unui studiu de caz de marketing general a demonstrat doar o lăcomie personală deplasată.

Cum zicea cântecul?
Om bun, deschide-ne poarta,
dă-ne o pâine şi nu ne goni
Şi-n schimb îţi vom alunga tristeţea
Cu vesele cântece şi ghiduşii.

Sau, după caz, îţi vom cere să ne cânţi tot tu, că doar noi suntem obosiţi de drum!

2 comentarii:

Lillee spunea...

E normal, tipic romanului. Iei o fapta, fie ea si buna, si o intorci pe toate partile pana gasesti ceva de comentat. Nu se poate sa primesti cu zambetul pe buze... nee, sigur a urmarit ceva..

Mihaeladm spunea...

Sa stii ca da! Suntem o natiune de suspiciosi! :(

Trimiteți un comentariu