Iaca două bucurii pe ziua de azi, cel puțin două de fapt :
prima e anticiparea cu fiori pe toată epiderma a ultimului episod din The Hobbit.
Nici nu concep să nu-l văd la cinema în decembrie acum !
Cred că mai găsesc vreun iubitor de vremuri medievale, cineva să vibreze alături de mine în întunericul din sală.
a doua bucurie este felul în care am să petrec ziua națională.
Pentru prima oară după mulți ani, sunt ferită de orice program teve stupid și flamboiant găunos, de orice realizator teve care o să-și exhibe orgasmul patriotic.
Sunt de muncă !!! Ba chiar 10 ore.
E prima oară când mă bucur să merg la muncă,
fiindcă altminteri, la cât e de frig afară, mâine n-aș fi mers la nici o plimbare, și cel puțin o butonare a telecomenzii teve mi-ar fi generat o depresie proporțională cu falsitatea festivă de pe ecran.
Să ne trăim, români,
da' să nu ne mai lovească așa leuca, fiindcă români o să fim și pe 2 decembrie, și-n toate celelalte 364 zile ale anului, când o să ne înjurăm de mume unii pe alții și-o să ne văicărim că ne-am născut în țara lu' nimănui.
Se afișează postările cu eticheta ziua nationala. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ziua nationala. Afișați toate postările
Astazi, o zi aiurita, potrivita exact pentru mine
miercuri, 30 noiembrie 2011
Ieşirea din casă :
vreme ce te îmbia la plimbare, un soare frumos şi o lumină din celea 'filtrare', minunile toamnei; când însă dădeai cu nasul de aerul de-afară ... pfff, îţi tăia obrajii de rece pe cât era.
Ceea ce probabil grăieşte multe despre cei născuţi într-o asemenea zi!
Pe drum :
întăi o salvare cu semnalul sonor pornit. După trei minute încă una.
Iar la câteva secunde ... un cârd de camioane kaki ale armatei, nu ştiu cum se numesc, dar ştiu că transportau seturi de ţevi, ca să nu le numesc lansatoare, că sună chiar războinic. Şi tot aşa, cu 'ţevile' astea cale de vreo 5 camioane, grotesc cortegiu prin centrul oraşului.
După încă trei minute ... o maşină a poliţiei mergând agale urmată de vreo cinci poliţişti călare (rimă involuntară). Bizară procesiune.
Iar la urmă, pe bulevard, venind către centru, rulota-magazin-ambulant a celor de la Adevărul.
Am avut senzaţia că-s martora unei parade a circului civilizaţiei contemporane !
Pe urmă mi-am dat seama : trebuie probabil că erau la mijloc nişte repetiţii pentru ziua naţională.
De ce vă spun toate astea? Tocmai fiindcă pentru mine 29 (şi nu ziua naţională) e o zi specială, aşa încât astăzi îmi permit o postare atât de subiectivă încât să nu intereseze pe nimeni altcineva.
(iar temperatura zilei cea frumoasă de azi a fost, când am trecut eu pe lângă ceasul-termometru, de -0.9 grade, ca să mă amuze pe mine negativul lui 9).
Bon, iar după o zi atât de aiurită seara s-a încheiat glorios :
în autobuz s-o suit un om 'cinstit' bine, că nu pot să-i zic beţiv dacă nu-l întâlnesc şi-a doua oară în aceeaşi stare. Şi vorbea omul nostru de toate celea, ştiti cum devin unii de oratori când e caniculă teribilă.
Iar la un moment dat zice cu năduf : 'Ce-o să se aleagă de societatea asta cu copiii care se nasc acum, o să fie prăpăd! Nu mai e nici o educaţie, nu mai au nici o morală ...' n-a putut continua însă, fiindcă i se cam încurcase limba taman acum - ce festă caraghioasă îţi pot juca limitele organismului atunci când spiritul te înalţă pe altarul grijilor pentru umanitate !
Hai noroc !
p.s. Iar astă seară o bucurie pentru mine făcută de Vodafone, mie, loialei Orange :
mă cam incomoda noua reclamă cu Paul şi Cristina, în care el 'poate chiar are o inimă bună' şi o înfofolea pe Cristina cu fularul lui (deşi mie mi se pare că el mai are încă unul pe sub haină); astă seară am văzut ultima reclamă Vodafone, în care Paul îşi revine şi în generozitatea lui îi învaţă pe ceilalţi joculeţul prin care îşi umflă creditul propriu. Tare haioasă , plăcut !
vreme ce te îmbia la plimbare, un soare frumos şi o lumină din celea 'filtrare', minunile toamnei; când însă dădeai cu nasul de aerul de-afară ... pfff, îţi tăia obrajii de rece pe cât era.
Ceea ce probabil grăieşte multe despre cei născuţi într-o asemenea zi!
Pe drum :
întăi o salvare cu semnalul sonor pornit. După trei minute încă una.
Iar la câteva secunde ... un cârd de camioane kaki ale armatei, nu ştiu cum se numesc, dar ştiu că transportau seturi de ţevi, ca să nu le numesc lansatoare, că sună chiar războinic. Şi tot aşa, cu 'ţevile' astea cale de vreo 5 camioane, grotesc cortegiu prin centrul oraşului.
După încă trei minute ... o maşină a poliţiei mergând agale urmată de vreo cinci poliţişti călare (rimă involuntară). Bizară procesiune.
Iar la urmă, pe bulevard, venind către centru, rulota-magazin-ambulant a celor de la Adevărul.
Am avut senzaţia că-s martora unei parade a circului civilizaţiei contemporane !
Pe urmă mi-am dat seama : trebuie probabil că erau la mijloc nişte repetiţii pentru ziua naţională.
De ce vă spun toate astea? Tocmai fiindcă pentru mine 29 (şi nu ziua naţională) e o zi specială, aşa încât astăzi îmi permit o postare atât de subiectivă încât să nu intereseze pe nimeni altcineva.
(iar temperatura zilei cea frumoasă de azi a fost, când am trecut eu pe lângă ceasul-termometru, de -0.9 grade, ca să mă amuze pe mine negativul lui 9).
Bon, iar după o zi atât de aiurită seara s-a încheiat glorios :
în autobuz s-o suit un om 'cinstit' bine, că nu pot să-i zic beţiv dacă nu-l întâlnesc şi-a doua oară în aceeaşi stare. Şi vorbea omul nostru de toate celea, ştiti cum devin unii de oratori când e caniculă teribilă.
Iar la un moment dat zice cu năduf : 'Ce-o să se aleagă de societatea asta cu copiii care se nasc acum, o să fie prăpăd! Nu mai e nici o educaţie, nu mai au nici o morală ...' n-a putut continua însă, fiindcă i se cam încurcase limba taman acum - ce festă caraghioasă îţi pot juca limitele organismului atunci când spiritul te înalţă pe altarul grijilor pentru umanitate !
Hai noroc !
p.s. Iar astă seară o bucurie pentru mine făcută de Vodafone, mie, loialei Orange :
mă cam incomoda noua reclamă cu Paul şi Cristina, în care el 'poate chiar are o inimă bună' şi o înfofolea pe Cristina cu fularul lui (deşi mie mi se pare că el mai are încă unul pe sub haină); astă seară am văzut ultima reclamă Vodafone, în care Paul îşi revine şi în generozitatea lui îi învaţă pe ceilalţi joculeţul prin care îşi umflă creditul propriu. Tare haioasă , plăcut !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
