Acum cateva zile citeam pe nu mai stiu unde o zicere draguta despre statistica, cum seamana ea cu fusta mini - dezvaluie mult dar ascunde esentialul.
Astazi insa am ras cu satisfactie pe tema statisticii dandu-mi seama de urmatorul fapt :
duminica am participat la o chestioara culturala unde se aduna persoanele interesate de asa ceva. Printre cei vreo 15 participanti eram 3 colegi de la aceeasi firma. De unde rezulta densitatea remarcabila de indivizi culti sau cel putin culti-aspiranti angajati la firma cu pricina.
Asta fiind tocmai firma ce mi-a schimbat mie radical parerea despre poporul roman si despre veridicitatea curbei lui Gauss. Lucrand acolo Puteam demonstra stiintific neaplicabilitatea teoriei gaussiene in cazul romanilor : in loc de predominanta inteligentei medii, procentajul de 68 din totalul populatiei revenea inteligentelor limitate, spre retardare aproape. (Cu ocazia descoperirii asteia mi-am explicat in cele din urma ajungerea lui C.V. Tudor in finala prezidentialelor din 2000, dupa ce ani de zile suferisem un "stop cerebal" in chestiunea cu pricina.)
Na ca mi s-a oferit dovada ca m-am inselat : "statistica" spune ca firma de la care mi-am dat demisia cu impresia ca ma imbecilizam (si eu) e in fapt compania cu cei mai multi angajati culti din Ploiesti.
Si fiindca in seara asta am chef sa ma autodenunt, Rog a se sesiza doua detalii in comentariul asta al meu :
- mi-au trebuit doua zile ca sa constat ca 20% din participantii de duminica am avut acelasi loc de munca
- inca ma incapatanez sa trasez o legatura intre gradul de inteligenta si setea de cultura.
Cred ca ar trebui sa mai beau si altceva!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu