Una din zilele alea in care ... eu asa, tu asa, fiecare cum poate

marți, 14 august 2012

Ştiţi senzaţiile momentelor aloră în care eşti în sfârşit aproape de ceea ce ţi-ai dorit : euforie, gâdilat în stomac, entuziasm. mai ai puţin şi pipăi visul, deja îl simţi pe vârfurile degetelor.
Şi pe urmă, cât zici harşt, te trezeşti că te ustură palma : ţi s-a dat peste ea, gata cu visul, nu se poate, e intangibil.
Unora li se întâmplă să pice aşa din copacul cu extaz fie din pricina iubitului, fie a slujbei, desigur, ideală.

Mie mi s-a întâmplat din pricina unei vacanţe. A vacanţei aproape perfecte.

Ei şi în zile ca astea, când nimic nu-ţi reuşeşte, nici măcar micile diversiuni ale atenţiei de la marele eşec, fiecare reacţionează după umorile din care-i compus :

Femeile se-apucă de plâns, smiorcăit sau nervos,
Bărbaţii înjură, unii banal, vulgar, alţii cu talent inventează înjurărături caraghioase,
Băutorii - beau,
Băutorii cu probleme recente de stomac privesc sticla şi sughiţă uitându-se,
Agitaţii caută motivul să izbucnească, de genul 'ai respirat mai tare decât pot să suport',
Calmii devin bidimensionali, intră în împărăţia catatoniei,
Catastroficii cred că-s singurii blestemaţi,
Ofticoşii găsesc vină întregului univers.

Eu mi-am luat chinezul lângă mine să mă consoleze.
Voi sunt sigură că sunteţi mai raţionali decât mine, fără uitat în urmă după un prea frumos plan eşuat.
Nu-i aşa că de-ăştia îmi sunteţi?

5 comentarii:

coolnewz/Ratatouille spunea...

de multe ori incerci sa te pastrezi solemn si sa nu-ti faci iluzii stiind ca planurile pot fi intoarse peste cap in ultima clipa. DAR te ia valul. Fara sa-ti dai seama ajungi sa te identifici cu "ce ar fi daca" iese asa cum iti doresti. De aici pina la dezamagire este doar un pas!

Nice spunea...

Mi s-a intamplat recent cu jobul. Am trecut rapid de la extaz la agonie. Evident sunt plina de frustrari si de acuze. Normal ca am gasit rapid vinovatii pentru ca tot ce a tinut de mine am facut. La superlativ, cu dovezi concrete si palpabile. :D :)) Cand au intervenit altii in ecuatie mi-au dat toate planurile peste cap. Si am esuat lamentabil.

Dana spunea...

Oricat as incerca sa-mi tin echilibrul, ma ia si pe mine valul, vorba lui Coolnewz. In ultimii ani am tot incercat sa ma educ, sa nu mai sar de bucurie in sus una-doua, ca sa simt plouata in clipa urmatoare... Inca ma mai educ in acest sens. :)

Anonim spunea...

Subscriu. E greu sa ma educ
Incerc din rasputeri sa ma bucur EXACT in timpul.....in care mi-am atins deja cu-n degetel visul. Dar imi place si sa anticipez
De fapt anticiparea este o parte a fericirii , nu crezi?

vienela spunea...

Nici eu nu sunt educata in aceasta privinta. Anticipez momentul in care ma voi bucura de ceva, simt ca plutesc de bucurie, ceea ce inseamna ca orice s-ar intampla mai tarziu, eu am simtit putin din ceea ce era de simtit. Apoi injur ca un birjar, daca nu iese. :))

Trimiteți un comentariu