Se afișează postările cu eticheta haioase. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta haioase. Afișați toate postările

Momentul-surpriza cand iti tresalta inima de bucurie. Si ce urmeaza.

luni, 21 decembrie 2015

Știi și tu cu siguranță cum e să tot aștepți de la o anumită persoană o reacție, o vorbă.
Cu toții am experimentat măcar o dată așteptarea înfrigurată, momentul când cineva în sfârșit va spune ceva ce îți tot dorești să spună.
Uneori se întâmplă chiar așa cum ți-ai dorit, alteori ... așa cum mi s-a întâmplat mie.

Poftim pățanie recentă ce m-a făcut să râd, deși reacția mea ar fi trebuit să fie una cu prestanță și sobrietate.

Ca profesor te sperie un pic faptul că unora dintre copii nici nu le știi timbrul vocii, fiindcă ei neîntrebați nu ridică mâna, iar întrebați ... reacționează cu o tăcere maiestuoasă.

La fel și în povestea asta, nu cunoșteam vocea Biancăi deloc. Nu voia să răspundă nici de voie, nici de nevoie.
Numai iaca o oră de curs prea-minunată în care pun o întrebare mai simplă și , printre mânuțele ridicate , văd și degetele Biancăi.
Îmi zic în sinea mea : uite dovada că și Bianca poate, numai eu îs de vină că nu adresez și întrebări din astea.
Și, desigur, îi acord dreptul Biancăi de a răspunde la întrebarea cu pricina, ocazia ei de a demonstra că și ea poate și știe să răspundă, șansa ei de a-și schimba imaginea în fața colegilor etc

Iară Bianca numai ce rostește frumos, clar și tare : Doamna, îmi dați și mie voie la toaletă ?

Nu știu voi cum ați fi reacționat, dar pe mine m-a bufnit râsul.
Și da, i-am permis să meargă la toaletă.
De atunci Bianca n-a mai ridicat mâna. Dar dacă mai ridică vreodată mâna , să o mai pun să răspundă ?

Lucratori ai Postei si alergiile de sezon

duminică, 3 iulie 2011

Lipsesc şi eu de pe net trei zile şi găsesc peste 50 de articole scrise pe cele douăzeci de bloguri active pe care le urmăresc. Am dedus că absenţa mea prieşte.

Şi-am mai găsit o direcţionare către necuratul lăsată pe blog de specia Anonim.
În primul rând că mi-a spus doar un' să merg, deşi io n-am zis că mă interesează destinaţii turistice cu climă caniculară.

Individul care a învăţat să scrie 3 cuvinte şi să argumenteze diferenţa dintre om şi animale a comentat tocmai acolo unde vorbisem eu despre poşta română.
Iniţial mi-am spus că o fi vreun lucrător al instituţiei, frustrat de perspectiva disponibilizărilor.

Da' pe urmă mi-am dat seama că n-are cum - eu lăudasem poşta pentru promptidine şi pentru primirea coletului în bune condiţii.
Ba chiar mai mult, mă arătasem încântată de parfumarea coletului, îmi păruse chiar shakespeare-ian gestul.

Aşa că mi-am dat seama că nu poate fi vorba de lucrător al Poştei ce a căutat pe net să vadă care mai sunt impresiile despre instituţia la care e încadrat.
Sigur tre' să fie o persoană cu alergie la parfum, şi-atunci cred şi eu că simpla menţionare îi induce reacţii adverse.

Adecvarea la sex in sport

sâmbătă, 4 iunie 2011

Nu stiu cum se face, dar tenisul a colectionat de-a lungul timpului cele mai multe femei dubioase.
Pe cand eram mica mica Navratilova ma cam speria, sau poate nu asta era senzatia, dar oricum ceva disconfort aveam vazand-o.

Acum vreo cativa ani ma deranja Kuznetsova. Un pic cam plinuta pentru o sportiva, talie inexistenta ... corporal atipica, facial inestetica, in plus mai avea si un aparat dentar care completa o imagine de antipatica decupata din filmele hollywoodiene.
Credeam ca e apogeul.

Niciodata sa nu spui in viata mai rau nu se poate. Iar in tenis jucatoare mai nasoala nu exista.
Anul asta de pilda am descoperit-o pe Schiavone. Mi-a detronat tipessa toate ierarhiile.

Hai sa nu-mi ziceti ca n-o stiti! Ca eu in fiecare zi in care am deschis Eurosport-ul pentru Il Giro dadeam peste tipa asta care juca pe zgura. Da' zilnic nene! Si juca Schiavone cand cu una, cand cu alta, cand la Roma, cand in Dubai sau unde-or mai fi fost.
La un moment dat stiam dinainte de a apasa telecomanda ce urmeaza sa vad. Ca doar e firesc, antipatiile si fobiile au magnet la cei ce le acorda atentie!

Nu tin minte contra cui juca; cred ca nu avea preferinte si pur si simplu lua la rand pe orice dorea sa joace, ca altfel nu-mi dau seama cum de numai ea era in toate meciurile.

Tot nu stiti care-i Schiavone?
Pai e urata ca o italianca (nah, asa e estetica mea, discrimineaza ginta latina).
Da'i inca mai rau de-atat : seamana cu un italian.

Nu pot s-o descriu, ca n-am acum dispozitie sa primesc remarci de genul "da' ce, tu esti vreo frumusete rapitoare?".
Doar atat in sustinerea ipotezei mele, cum ca tenisul are cele mai dubioase femei : stiti cum e pasul barbatesc, apasat si hotarat, de parca ar merge la vanatoare si cand paseste pe plaja. (nepotrivita comparatia, ca doar chiar e la vanatoare cand se plimba pe plaja!).
Oricum, daca n-ati remarcat pana acum maniera de a pasi a barbatilor, atunci priviti-o pe Schiavone.

Tipa e destul de onesta, tunsa scurt si fara cercei cum se poarta ea, macar nu vrea sa para feminina.

Pe mine insa ma distreaza teribil imaginea ei din ultimele turnee, am impresia ca a inceput sa se ia singura la misto.
Deci avem o individa care se misca cu mainile indoite de la coate si departate de corp. Cum sa se imbrace?
Ei bine, Schiavone a ales o fustita cu volan! De sub care se vad, mai lungi decat fusta cu volan, niste colantei.

De fiecare data cand o vad imbracata asa mi se pare ca unul din bufonii medievali a aterizat pe terenul de tenis, ba chiar joaca destul de bine.

Cred ca v-ati prins de idee. In toata pictura asta postmoderna, e clar ca nu prea tin cu Schiavone, indiferent contra cui ar juca.
Doar ca, inca o data sa nu spui niciodata : nah ca ieri am tinut cu Schiavone.

Italianca avea drept adversara o frantuzoaica, Marion Bartoli. Par lung si negru, corp frumusel, plinuta doar cat trebuie si cu o fustita neagra foarte jucausa, ca sa zic asa (felicitarile mele croitoresei!).

Neneee, initial mi-am zis ca Bartoli s-o fi accidentat si topaie un pic pentru reincalzire.
Numai ca ea topaie si topaie si nu se mai opreste. Aproape ca biata Schiavone n-avea cum sa serveasca (mi se pare ca e o regula in tenis sa nu servesti pana nu-ti vezi adversarul asezat pentru primire).
Frantuzoaica imi da senzatia ca si-a turnat trei energizante pe gat, unu' dupa altu', si-acum in plus de toate mai are si nevoie la toaleta pentru o crampa urgenta.
Bartoli asta ma oboseste pana si pe mine, care stau in fotoliu sa ma uit la meci - chiar si cand bate mingea ca sa serveasca tipa sare si ea odata cu mingea, zau ca n-am mai vazut vreodata asa ceva!

In conditiile astea n-am putut decat s-o compatimesc pe biata-bietul Schiavone pentru ca nimerise contra lui Hopa-Tzupa Bartoli.
Si-am tinut si eu pentru prima oara cu italianca.

Astazi insa este finala. Schiavone contra lui Na Li.
Azi am sa imi compensez ziua de ieri - tin cu Na Li.
Insa adevarul e ca as tine cu Na Li oricum, fiindca e chinezoaica. Prima ce a ajuns in finale de grand slam.
Sper sa nu topaie !

De mare efect pentru profesionisti

vineri, 11 februarie 2011

M-am uitat un pic la teve asta seara, insa in casti aveam tot radioul.
Cu toate astea sesiunea teve a fost foarte interesanta.

Mubarak era anuntat ca va tine o conferinta de presa in seara asta. Si a tinut-o.
Toate televiziunile titrau initial, peste mutra lui Mubarak citind niste foi, ca presedintele Egiptului isi anunta demisia.

Dupa inca zece minute aceleasi toate televiziuni titrau, peste aceeasi mutra, citind probabil din aceleasi foi : "Mubarak NU demisioneaza."

Eu ce sa inteleg de aici? In afara de faptul ca presa s-o facut de cacao.
Sa inteleg ca presa transmite o conferinta pe care nu mai are rabdare sa o asculte si o relateaza fara sa o asculte?
Sau ca stiu deja ce se va intampla in cadrul conferintei, si atunci ma intreb de ce totusi o mai transmit.

Carevasazica astia sunt aia care ne furnizeaza stirile si se asteapta sa ii credem.
No dragi profesionisti CNN-isti , iaca v-a dat teapa to'ar'sul Mubarak - v-a dat pe surse ca se duce si-apoi on air s-o sucit fix pe invers si mai sta!
La mai mare !