Un blog meet de prahoveni la un Ardelean Ghiftuit cu tuica

Ieri am petrecut seara cu ţuică transilvăneană dar fără transilvăneni. Doar prahoveni. Posesori de blog.
A fost un nou PH blog meet, primul pentru mine.
Gazdă ne-a fost localul Ardeleanul Ghiftuit (o terasă excelentă, cu mult lemn). Mijlocitorul datorită căruia am fost găzduiţi cu generozitate etilică este Waven.

Participanţi : să fi fost peste 20. Nu am lista, oricum nu i-am reţinut pe toţi nici măcar acum.
Îi ştiam dinainte doar pe Sorin şi pe Bogdan.

Pentru mine una întâlnirea chiar a fost utilă fiindcă m-a ajutat să-mi lămuresc, după principiul unde dai şi pricepe iapa, ce NU vreau eu cu blog-ul meu. Altădată despre chestioare din astea atât de personale.

Au fost subiecte pe care nu le-aş fi priceput nici dacă aş fi băut doar zeamă de corcoduşe - cum a fost chestia despre backlink-uri nerecunoscute sau aşa ceva.

Prima parte a constat din prezentările lui Sorin şi Vlad Petre, fiecare dintre ei oferind câte o idee despre dezvoltarea blogospherei şi din diseminarea rezultatelor unor campanii începute în precedenta întâlnire.

Impresii la rece deja, după ploaia de ieri :
Oricum scriu mult de felul meu, acum am scuza că primului blogmeet, aşa că vor fi ceva rânduri.
Primele sunt impresiile generale, despre atmsoferă, grup şi potenţialul nostru comun.

În primul rând mi se pare greşită abordarea cu direcţionarea conţinutului către Ploieşti. Mai toată lumea gândeşte proiecte centrate pe oraş / judeţ (fi-le-ar tastatura în română de râs creatorilor, că unele semne sunt de negăsit!).
O blogosferă pentru Prahova cu precădere e o limitare din start.
Mai rău de-atât, e o limitare a cititorilor pe o piaţă locală oricum limitată.
Ploieşti-ul e un oraş care nu oferă prea multe subiecte. Iar eu una îl prefer aşa, dacă alternativa e plonjarea în Twin Peaks - când în sfârşit se întâmplă ceva în Ploieşti, se întâmplă un violator.
Nu există subiecte ploieştene, la fel cum nu există o piaţă ploieşteană în general.
Ca să nu mă arăt sceptică şi faţă de numărul cititorilor de blog-uri din judeţ.

George pare-mi-se a întrebat câţi dintre noi suntem dispuşi să primim ordine.
Sincer, mă miră că n-a obiectat nimeni acum, fiindcă mie una mi-a obiectat până şi smalţul dinţilor la aşa idee.
O dată că blogul (cel individual) e o chestiune subiectivă, un spaţiu pur personal. Făcut să mă reprezinte (chiar şi involuntar). Nu e nici o instituţie în spatele tău şi nu ai nici o contrângere.
Majoritatea ne-am făcut blog tocmai din dorinţa de exprimare. Chit că nu îşi găseşte ecoul comunicării cu alţii, blog-ul e spaţiul făcut tocmai pentru a spune toate câte îţi trec prin minte, necenzurat, neîncorsetat, de multe ori chiar şi neascultat, e drept.
Dorinţa de a avea un spaţiu doar al meu în care să spun ceea ce vreau, şi cum doar net-ul îmi oferă platforma asta "oratorică" - iaca blogul!
E drept, ar fi de dorit să ascultăm totuşi de ordinele auto-cenzurii.

Ideea cu blogul-umbrelă vehiculată ... ştiu că mai există aşa ceva. Dar nu cred că e viabilă piculeţ printre bloggerii prahoveni.
Fiindcă e o chestiune de indentitate.
Ai ajuns blogger tocmai din orgoliul de a te individualiza.
Un blog comun ar însemna renunţarea într-o oarecare măsură la identitatea personală în locul uneia de grup.
Nu văd pe nici unul din cei ce-am fost ieri seară la Ardeleanul Ghiftuit făcând asta.

Adevărul e însă că a fost o experienţă tare interesantă. Încă un exemplu că suferim cu toţii de românism -alătură 4 români şi ai să obţii 2 grupuri. În cel mai fericit caz!

Gabriel Predescu (văd că google îmi indică un site iar Haotik a trecut alt site pe lista sa. Având în vedere că Haotik mie una mi-a zăpăcit link-ul în listă, nu mă încumet să pun deocamdată un link pentru Gabriel Predescu). site şi blog
Revenind, spuneam că omul ăsta a ascultat, a sesizat anumite hibe în proiecte şi apoi ne-a pus un diagnostic corect şi după căpşorul meu :
- lipsiţi de unitate
- lipsiţi de un şef, hai să-i spunem un coordonator (ăsta e cuvântul pe care îl prefer eu).
Au deranjat criticile astea, deşi au fost spuse şi fără parti-pris, dar şi fără a jigni.

Adevărul e dacă Gabi a fost doar critic, eu sunt de-a dreptul negativistă.
Cred că un proiect comun nu va avea şanse de izbândă tocmai fiindcă suntem prea diferiţi.
În plus, avem obiective diferite.
La fel şi sfere de interes prea variate.
Şi chiar alte viziuni despre ceea ce poate sau NU să fie un blog.

Bun. Sau rău până aici.
Dar acum vin impresiile despre oamenii întâlniţi ieri seară.
Două surprize mai întăi pentru mine faţă de ce mă aşteptam din citite :
- Haotik ştie să asculte şi e un tip chiar ok în realitate. Păcat că pe net vrea să pară degrabă-certăreţ.
- Dragoş care nu îşi exersează deloc ironia care-i dă atâta farmec pe blog.
Apoi John, fix dj-ul de la radioul ăla care pare creat special pentru mine, până şi John mi-a demonstrat asta, uşor consternat. Dacă mă mai incurajează două persoane în felul ăsta chiar o să am impresia că EU compilez de fapt playlist-ul la Wyl FM. Despre John vă spun doar atât : pare rocker-ul clasic (care mă îndoiesc că este).
Cu Rareş iarăşi ceva amuzant, fiindcă a fost primul nume pe care l-am auzit, deci cu memoria deja plină n-am mai reuşit să reţin şi alte nume.

Despre Waven şi Haotik ar mai fi ceva de spus, mie una chiar mi se pare interesant.
Waven e genul de om care munceşte cu seriozitate şi se manifestă cu maturitate. Pentru mine una, senzaţia e că el uneşte pe net blogosphera.
Din păcate degeaba ai toate calităţile astea, contează să te porţi cu elan de organizator şi aşa vei şi părea în ochii celorlalţi. Iar lui Haotik bravo!, îi reuşeste faza asta, cu concursul lui Waven care cedează întăietăţi pe net şi luări de cuvânt pe terase.

Bine, mărturisesc : ieri seară am fost fascinată (tocmai fiindcă nu mă pricep deloc la aşa ceva) de un mecanism bizar foc, hai să îl numim convenţional aparat foto. Îi aparţine lui Vali Ovidiu.

Pe scurt cum ar veni (adică în doar trei paragrafe)
- Par cruntă în cazul proiectelor de grup, însă pesimismul meu e întemeiat - am deja experienţa unei comunităţi unite. Timp de o vară, cea trecută. Vara asta se porcăie între ei. Deşi împărtăşim cu toţii aceeaşi pasiune, cea pentru Depeche.
- Şi aici, grupul ca atare nu îmi pare a avea şanse de reuşită. Însă individual suntem destul de ok cu toţii.

Oricum, mi-am mai lămurit câteva lucruri despre mine cu această ocazie, aşa încât iniţiativa întâlnirilor posesorilor de blog mi se pare mai mult decât bine-venită.
Doar că blog meet-urile pentru mine se încadrează în aceeaşi viziune boemă a lui Waven - prilej de-un păhărel. Sau două maximum, cum mi-a atras atenţia Nicuşor.


p.s.    Îmi cer scuze dacă n-am ataşat corect link-urile. Primesc corecturi sau completări.
p.s.2  Parcă acum ar trebui să văd cine a mai scris despre blog meet şi să le postez link-urile aici? Aşa se face oare? Întreb şi eu, fiindcă mă am rău cu obiceiurile lui "aşa se cuvine".
p.s.3  Câţi ani o fi avut ţuica aia?, că tare bună dar şi tare tare era!