Ardeleni vs. munteni sau lasati orice speranta voi care veniti aici

O povestioară adevărată despre cum ţi se întoarce binele făcut

Acum două zile cineva a făcut un gest frumos pentru un mic grup de indivizi. I-a ospătat. Nu regeşte, căci oricum regii nu sunt la mare stimă zilele astea. Dar i-a ospătat după cum a avut mai bun. Fără să le pretindă nimic în schimb.

Gazda era un proprietar de restaurant.
Oaspeţii mă rog, erau în fapt nişte clienţi. Doar că, vezi bine, erau blogger-i. Adică luptători cu arma feroce a vorbei.
Totul se petrece în Ploieşti. Esenţial, mi se pare mie. Deşi mi se poate mie reproşa că iaaarăşi zic de sudişti.


Descoperirea zilei : Răspunsul de prost-crescut la un gest frumos nu e să pari că nu îl bagi de seamă. E să îi replici omului ce ţi-a dat de băut "tu vrei să câştigi de pe urma mea!".

Ce s-a întâmplat deci, pe scurt?
Un grup de blogger-i şi-a ales o anumită terasă pentru a se întâlni.
Patronul, neavând săracul ce face, a făcut cinste cu seara respectivă şi totul a fost din partea casei. Răspunsurile primite nu ştiu câte mulţumesc au numărat, dar au inclus şi o replică de genul un patron deştept profită de pe urma noastră, a blogger-ilor, pentru a-şi face reclamă gratis.
Mare reclamă o fost şi tare gratuit a primit-o omul !

Ce legătură au ardelenii cu muntenii în povestea asta? Apăi aşa vreau eu, să cred că mai există încă în ţara asta o regionalizare a bunelor-maniere şi că un ardelean, chit că ar fi gândit aşa ceva, măcar ar fi spus-o într-o glumă din celea ardeleneşti.

Bun, poate blogger-ul cu pricina a avut cu totul altă intenţie în minte. Poate o fi vrut să impulsioneze şi alţi patroni să procedeze similar, că doar uite câte articole apar apoi despre restaurantul lui!
Dar a ales o manieră lamentabilă de a demonstra asta.
În fapt, a cam demonstrat opusul.
Iar în locul unui studiu de caz de marketing general a demonstrat doar o lăcomie personală deplasată.

Cum zicea cântecul?
Om bun, deschide-ne poarta,
dă-ne o pâine şi nu ne goni
Şi-n schimb îţi vom alunga tristeţea
Cu vesele cântece şi ghiduşii.

Sau, după caz, îţi vom cere să ne cânţi tot tu, că doar noi suntem obosiţi de drum!

Banc real cu ardeleni

Ocna Mures e un orasel nenorocos de norocos ce e. In judetul Alba, pentru cei la fel de stiutori de geografie ca mine.
De-aici s-a tot extras sare, galerii cica ar exista inca din vremea romanilor primului Traian. Zona bogata deci. Si daca stam sa ne gandim ca sarea s-a tot extras pana in prezent, zona nesecata de bogatie. Carevasazica in termeni contemporani oportunitati, somaj redus si alte aiureli economice.
Teoria frumoasa, practica insa e mai scobita. Ba chiar a fost scobita rau de tot, fiindca ieri o zona a orasului Ocna Mures s-a cam scufundat. Catinel si la lumina zilei, s-o admire toate camerele de filmare. Se pare ca peretii fostelor galerii de extractie a sarii s-au surpat si asa a ajuns sa se formeze un crater in centrul orasului Ocna Mures. Un crater in care s-a scufundat, intr-un interval de cateva secunde, un magazin Plus.
Imaginile sunt cel putin grotesc-captivante, ca sa nu zic socante ca nu-s la stirile teve aici.
Bun. Si-aici vine frumusetea din episodul asta.
Reporterita agata vreo trei localnici dintre cei care asista in direct la uite-l-nu-e al magazinului. Si bineinteles ca urmeaza fabuloasa intrebare a jurnalistilor - cum se simte omul cand e nasoala treaba.
Ca sa savurati din plin raspunsul dat de unul din martori va rog sa urmariti si filmarea, ca mie una daca eram prin zona mi se cam muiau picioarele, iara daca locuiam in zona ma cam lovea leuca.
"Cum va simtiti vazind cum s-a scufundat magazinul? Sunteti panicat?"
"No, panicat nu sunt. Sunt un pic emotionat."
Unul din momentele de ardelenism in simtirea lui cea mai autentica.
Cum sa nu ador eu oameni de-astia?
De fapt, cam asta le doresc tuturor, daca tot e vremea urarilor acum, sa exersam cu totii ardeleanul din noi : sa fim un pic emotionati la necazuri si mult mai ioiii la bucurii!
http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/65852/Imagini-de-la-prabusirea-supermaketului-de-la-Ocna-Mures/