Ingredientul minune pentru un oras frumos. Ploiesti ca in povesti. Idee pentru primarie.

vineri, 16 decembrie 2011

Vă spuneam în postarea de adineauri că săptămâna asta am avut două extazuri estetice, culmea, ambele oferite de meteorologie.
Cel de azi are şi o cauză dar şi un subiect clare baremi : ceaţa şi respectiv oraşul meu.

Din nou îmi pare rău că nu am poze, iar tre' să-mi pun la încercare calităţile de pictoriţă în cuvinte, iar vouă imaginaţia.

Era astă seară în Ploieşti o ceaţă atât de densă încât nu se vedea la trezeici de paşi înainte şi la douăzeci înapoi, dacă nu cumva i-am numărat eu invers.

În centrul oraşului, ăla plin de măreţele clădiri, nu se zăreau decât brazii cei împodobiţi.
Cum luminiţele de Sărbători anul ăsta sunt albăstrii, astea accentuau şi mai mult senzaţia de ireal.
Şi cum mai departe de linia parcului nu se vedea, aşa încât nu mai putea zări nici o clădire, tot centrul oraşului părea a fi doar o pădure bizară de brazi albăstrui-fluorescenţi.

Frumos de tot, ce să zic, atmosferă de poveste.
Culmea e că anul ăsta decoraţiunile de Crăciun din Ploieşti îs urâte foc.
Însă ceaţa dădea aşa o impresie bizară şi de mister încât cred că e cel mai tare arhitect urban angajat până acum de Primăria Ploieştiu-ului , oraşul ăsta părea în sfârşit interesant.

Mă bucuram atât de peisaj încât mi-am lăsat libere toate nebuniile.
Nu m-ar fi mirat nici să iasă o fantomă din ceaţa aia, chiar s-ar fi potrivit.

Halele centrale din Ploieşti sunt monument arhitectural, o clădire măricică de felul ei, în apropierea căreia se află staţia de autobuze.
Anul ăsta clădirea lor a fost 'înzorzonată' în câteva dreptunghiuri de instalaţii cu beculeţe.
Ei bine, din tot ansamblul ăsta nu se vedeau decât liniile de beculeţe, de parcă astea stăteau suspendate în aer.

Eram şi obosită şi fascinată şi cu mintea la ceaţă, sau în ceaţă probabil, aşa că atunci când a cotit autobuzul am fost convinsă că şoferul a luat-o aiurea în sensul opus faţă de traseul lui.
Noroc că şoferul fusese în fapt la fel de pierdut în peisaj ca şi mintea mea!

Când am intrat aproape de casă că îmi părea rău că nu mai am de mers prin vremea asta.
Pe strada mea nu se vedea nimic, dar nimic în afară de becurilor stâlpilor de electricitate. Altfel nici n-aş fi ştiut pe unde e drumul.

Şi poate ajungeam de-mi ieşea în cale direct castelul Hogwarts, dacă nu erau becurile astea să mă ghideze!
Chiar : oare prin ce fenomen pe ceaţă se pot totuşi distinge luminile? Ele de ce nu se 'pierd'?

3 comentarii:

FJ13 spunea...

Pana acum am evitata centru pe cat am putut,dar nu stiu cat o sa mai pot.Poate sa vin undeva,pe la 1-2 noaptea,ca sa nu prind aglomerat.

vraji spunea...

Ba se pierd totusi. Dar nu la distante mici. Ceata este de fapt vapori de apa condensati care formeaza fie niste picaturi minuscule in aer, fie cristale mici de gheata. Este de fapt un "nor pe pamant" daca vrei sa fii poetic. Ceata are o densitate suficient de mare cat sa fie ea insasi iluminata de o sursa de lumina (adica sa reflecte o parte din lumina primita de soare ca un "obiect") dar suficient de rarefiata cat sa pemita ca o parte din lumina sa treaca in continuare prin ea, ajungand la obiecte (umbrele formate sunt paralele cu sursa de lumina). Asadar, sursele de lumina terestre (gen beculete), in functie de cat de deasa e ceata pot fi vazute (lumina razbate :P) dar de la distante care sunt invers proportionale cu desimea cetii. Adica cu cat ceata e mai deasa cu atat trebuie sa fii mai aproape de sursa de lumina ca sa o vezi. E ca si cum te-ai uita prin tricou de material subtire. Puneti-l pe ochi si n-ai sa vezi obiecte, uita-te spre lampa si ai sa vezi lumina sub forma de halouri difuze. Daca incerci asta prin canadiana nu poti. Vizibilitatea e invers proportionala cu grosimea materialului. Exact asa e si cu ceata. Ca sa raspund acum exact la intrebarea ta: beculetele emit lumina, restul obectelor doar o reflecta, asta e diferenta.
Vladimir

Nice spunea...

Am iesit si eu cu aparatul intr-o seara sa fotografiez luminile din centrul Bucurestiului, dar ce crezi, ceata deasa m-a impiedicat, nu a iesit nimic.

Trimiteți un comentariu