Urăsc ca părintele să te vrea altfel de cum eşti !
Să tot încerce nu să te sfătuiască, ci să te schimbe !
Să ţi se tot spună pe ton de reproş 'semeni cu taică-tu!' dar şi 'semeni cu maică-ta!'.
Urăsc să nu ţi se acorde dreptul de a fi tu însăţi, cu propriile defecte, cum sunt ele.
Ce principiu educaţional e acela când nu vrei decât să schimbi personalitatea propriului copil, de parcă ţi-ai fi dorit oricând un alt copil, nu cel pe care îl ai ?
E o traumă permanentă şi o frustrare teribilă pentru copil să i se tot reproşeze felul de a fi.
Sunt cea care sunt.
Nu vreau să fiu altfel !
Problema e când părinţii vor să fii altfel de cum eşti, când practic vor un alt copil deci.
Problema e că primii care te respectă ar trebui să fie tocmai părinţii.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7 comentarii:
Da, da, parintii mei chiar asta ar fi vrut, un alt copil. Tata ar fi vrut sa fi fost baiat. :D
Sper ca acest articol nu a fost starnit din cauza ca ma vaitam eu mai devreme sun un articol anterior despre pretentia exagerata a lui tata de a ma indemna hodoronc tronc in ultima vreme sa devin mai Fericit !
Si mie mi-a spus mama de destule ori pe un ton care chiar parea oarecum nemultumit ca seman cu tata, si si tata s-a exprimat de cateva ori, desi poate asa mai diplomatic, (ca asa e stilul lui), ca in familia lui nu s-a pomenit vreun caz de comportament chiar in halul asta ca al meu la un moment dat ! Insa in general parintii mei au fost permisivi, plus ca si-au facut efectiv autocriotica chiar in fata mea de cateva orin intrebandu-se cu ce au gresit oare ca parinti de s-au procopsit cu un copil ca mine. Dar chestiile astea totusi nu prea cred ca pot fi clasificate la incercari de nivel de tortura care ar fi in mod destul de realist necesare pt a schimba personalitatea cuiva.
Plus ca la nivel teoretic un copil, desi poate ca are un anumit temperament si anumite abilitati, afinitati, si inclinatii mai specifice, nici nu are personalitate, ea considerandu-se ca incepe sa se formeze abia o data cu adolescenta si incheindu-se de format in zilele noastre cam pe la 25 de ani, desi totusi la 19 ar fi ideal sa fie deja cat de cat formata. Parintii tind tostusi, cred eu, sincer, (chiar parintii cei mai maturi si bine intentionati din fire), tocmai din dragostea specifica pe care o resimt pt un copil, care e ceva de nivel ff emotiv si chiar biologic organic la un anumit nivel, sa si proiecteze dorintele si visele si sperantele lor personale asupra acelui copil, (uneori cam cum se intampla, desi in alt fel, si in anumite indragostiri erotice intre oameni post-copilarie), si efectiv NU cred ca este realist sa pretinzi unui parinte sa fie total rational in continuu cand vine vorba de relatia lui cu un copil, desi, desigur, este bine sa isi pastreze cat de cat o urma de rationalitate matura, si sa poata privi si copilul ca un individ in formare total distinct si separat de ei...dar SINCER cred ca E GREU de facut asta in practica in mod chiar mereu sustinut si consistent, desi desigur nu e bine nici sa fie un tip de parinte total primitiv care nici habar nu are unde se termina el si unde incepe copilul, unde e granita asta intre ei 2 ca oameni separati autonomi. Dar e intr-adevar complicat, cred eu, sa poti educa moral un copil care poate avea si chiar are anumite deficite cognitive daca il compari cu un adolescent sau un adult si poate ca efectiv nu are capacitatea sa inteleega un vocabular educativ nepotrivit varstei lui.
Recomand, prin urmare, cursuri de dezvoltare cognitiva, psihoneurologica, si morala a copilului de la varsta 0-19 ani la toti parintii, cu teste obligatorii de treapta la inceputul fiecarei etape de dezvoltare, (si sunt MULTE), care trebuie trecute fiecare cu un scor minim de 85/100, (bibliografia de examen existand pe wikipedia), altfel copilul va ramane in maternitate sau dat pt crestere statului, nerevenind la parinti decat cand acestia au trecut, (fara sa triseze, PLUS cu camere video de surveillance la teste), testul necesar etapei respective !
Eu propun o contrareactie. Ia fa si tu la fel cu ei? Sa vezi ce mutre fac. Mama mi-a zis in mod repetat ca ar fi vrut orice plod in afara de mine. Eu i-am replicat asisderea :D Nu ca ar fi atins-o, dar la tine am eu asa o impresie vaga ca vei avea efect :D
@Vladem: chiar eram oarecum curios, pt ca in mod real nu cunosc cultura asa de bine, asa la nivel oarecum intuitiv si total speculativ desigur, cam cum sta poporul rus cu tendintele sado-masochiste/constiinciozitatea/perfectionismul si anxietatea sau interesul general legat de Eros/sex vs frica/fascinatia fata de moarte (mai fatalist sau mai fascinat fata de ea chiar mai mult poate decat fata de sex) ? Si este posibil de speculat in legatura cu asta si despre posibilele tendinte pre-crestin ortodoxe ? Si crezi ca sistemul inalt totalitar de pe vremea lui Stalin a reusit sa modifice oarecum in mod semnificativ, fie si relativ temporar, nu neaparat ireversibil "personalitatea"/"caracterul" sufletului cultural colectiv rus, (regim care in mod real cred ca a fost probabil mult mai brutal si mai prelungit decat in Romania, desi nu stiu daca la acelasi nivel de brutalitate si/sau intensitate concentrata ca in timpul Revolutiei Culturale din RP Chineza, sau, mai rau, din Cambodgia de pe vremea genocidului lui lui Pol Pot care a durat poate numai cativa ani dar a exterminat si infometat real mase imense de oameni, ucigand 21 % din populatie in numai 3 ani cat a fost el prim minstru acolo, de nivel real posibil schimbator de personalitate de nivel de popor total traumatizat...desi in legatura cu natiile din acea zona a Asiei de sud-est, Indochina, am fost recent oarecum informat ca ei sunt si ei oarecum inclinati fatalist, si tind sa le alunece mai tot pe spinare in mod mai auto-protector fatalist destul de proeminent, si poate si de aia populatia curenta a Cambodgiei se descurca la nivel functional chiar mai bine decat poate ar reusi alte popoare care ar trece prin ce au trecut ei atunci la sfarsitul anilor 70) ?
(Desigur, intrebarea asta e oarecum off-topic, si NU face parte din testul obligatoru pt parinti mai sus mentionat, si totodata NU necesita un raspuns de nivel academic, mai mult asa poate pareri/impresii.)
@ Rudolph, promit ca ma ocup sa raspund pe larg (misto subiect!), problema e ca nu pot chiar acum, dar revin :).
Trimiteți un comentariu