Da, serios. Cu ce performanţă deosebită te poţi tu lăuda în 16 secunde?
Fiindcă în ciclism, în plictisitorul, rutinantul, banalul sport de învârtit spiţe, se câştigă un titlu cu 16 secunde.
Ştiu prea bine că sunt sporturi în care se câştigă un titlu cu mult mai puţin. În atletism (pe care îl ador) poţi ajunge campion pentru o sutime de secundă. În baschet (care e o plăcere vizuală deosebită) clujenii ajung campioni într-o secundă, cât aruncă disperat la întâmplare un trei puncte de la o jumătate de teren.
Ştiu toate astea. Dar la ele confruntările durează câteva minute, maxim o oră.
Pe când în ciclism câştigi, pentru nişte amărâte glorioase de 16 secunde, o confruntare ce s-a desfăşurat timp de trei săptămâni.
Un sport cu final barbar de brusc!
Un pahar deci în cinstea cicliştilor, a picioarelor şi a caracterelor lor stoice !
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
lectie invatata: putin cu putin se aduna. in timp.
Raul, in ultima vreme am ajuns atat de zgarcita cu timpul meu incat vorbesc la telefon mai ales pe strada sau in autobuz. Ceea ce nu suportam pana acum din pricina lipsei de intimitate a convorbirii.
Dar am ajuns sa recurg la "pauzele" astea tocmai dupa principiul asta : putin timp cu putin timp se aduna.
Sper sa ajunga sa se si observe asta. :)
16 secunde mi se pare un timp URIAS...efectiv nici nu cred ca ma pot gandi cum as putea sa imi umplu eu 16 secunde planificate expres pt a fi umplute cu ceva anume. Desigur, daca sunt angajat intr-o activitate oarecare specifica, nici nu imi dau seama cand au zburat, dar ma gandeam asa ca posibil timp gol lasat liber expres pt ceva anume specific dedicat acelor 16 secunde...eu cred ca nici pt majoritatea deciziilor de nivel deliberativ nu utilizez 16 secude ff des, pt cele mai complicate posibil, asa, daca s-ar pune o problema de nivel de judecat un caz cu posibila sentinta capitala, (Domane fereste sa fiu eu vreodata judecator profesionist de meserie in vreo tara in care exista posibilitatea pedepsei capitale...o problema etica care mie imi pare bine ca a fost decisa de altii pt ca eu personal nu ma decisesem inca si inca am dubii despre asta), poate ca as dedica acelei deliberari aprox 2 minute (120 de secunde) de gandit numai la ea, posibil chiar in 2 reprize ca sa nu obosesc prea tare, o etapa de 90 de secunde, urmata de o pauza recuperatoare de cateva minute pt fumat o tigare si de baut un suc, apoi inca o etapa de deliberare intensa pt restul de 30 de secunde ! Eu si acum tin minte ce greu poate trece 1 minut de tacere uneori recomandat in sens de oferit de respect pt o intamplare tragica. E ff greu sa nu faci nimic timp de 1 minut, si sa nici nu ai ceva planificat anume de facut, sau nu ai experienta de a petrece astfel de minute.
Singurul lucru care mi-ar trece mie in cap ca posibil social util de facut in 16 secunde ar fi sa iau pulsul cuiva, inclusiv al meu propriu...desi cred ca mi-ar lua practic minim 19 secunde, pt ca 15 secunde trebuie sa stai sa numeri cu ochii pe un secundar, (o activitate in sine deosebit de plictisitoare= iritanta personal, drept care eu as evita-o cat as putea, astfel, desigur, reducandu-mi si mai mult lista posibilelor mele oportunitati de a fi util social prin ceva anume), dar pe urma mai trebuie sa inmultesti si cu 4 in cap, si asta poate lua mai mult !
Pt o activitate sportiva, 16 secunde poate reprezenta ff mult, dupa cum cred ca ai relevat si tu mai sus !
Trimiteți un comentariu